Brâncuşi: ”V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi proşti”. Incredibila profanare a monumentelor din Târgu Jiu

Ansamblul Monumental Calea Eroilor, capodopera lui Brâncuşi din centrul oraşului Târgu-Jiu, a devenit obiectul unei bătăi de joc incredibile. O impietate dublată de o mare risipă, dacă nu chiar pungăşie cu voie de la Primărie, putem spune, câtă vreme lucrarea intitulată pompos „Modernizare urbană, peisagistică, pietonală şi arhitecturală a zonei centrale a Municipiului Târgu-Jiu” este orchestrată de primarul însuşi.

O înşiruire lipsită de noimă de fântâni albastre de te dor dinţii, o groapă centrală cu presupusa destinaţie de amfiteatru, un pavaj realizat dintr-un material „revoluţionar”, numit „beton amprentat”, material necertificat, după ştiinţa noastră. Nota de plată a întregii mizerii este de 55 de milioane de lei noi, peste 10 milioane de euro (credite contractate la Dexia Kommunalekredit), cu care primarul a îndatorat oraşul pentru ani buni de acum înainte. Realizatorul lucrării este firma Polaris (foarte dragă edilului Florin Cârciumaru, prestatoare şi a serviciilor de salubritate în oraş).

Cum a acceptat Ministerul Culturii această profanare a ansamblului brâncuşian? N-a acceptat-o, dar nici n-a avut încotro. Surse de la Direcţia Patrimoniu ne-au spus proiectul tehnic a fost avizat după ce s-au cerut mai multe modificări şi adaptări, dar se pare că rezultatul este total diferit de exigenţele specialiştilor. Avizul dat de Ministerul Culturii specifica, de pildă, ca pavarea să fie realizată cu granit.

Motivându-se scumpetea exagerată a granitului, primăria a ales aşa-numitul „beton amprentat”, care ar costa de cinci ori mai puţin. Consiliul Local a aprobat proiectul, pentru o valoare de 8,7 milioane lei. Au urmat însă nişte majorări succesive, în urma cărora a ajuns să coste 18 milioane de lei. Astfel suspiciunile noastre faţă de motivul pentru care s-a ales un material ieftin şi neomologat capătă contur: ca să se poată fura mai mult.

Astă iarnă, betonu’ lu’ peşte a început să crape peste tot. Firmele de casă ale primarului s-au pus să îl repare, spre disperarea şi consternarea băştinaşilor, care i-au reproşat lui Cârciumaru cu orice prilej, chiar şi pe forumul Primăriei, calitatea execrabilă a lucrării şi aspectul dezagreabil al centrului.

Un comisar răsfăţat de primărie
Întreaga afacere a fost prea bătătoare la ochi ca să nu atragă atenţia poliţiei. Încă de anul trecut a fost deschis, la nivelul IJP Gorj, un dosar de cercetare penală. În primăvara acestui an, dosarul a fost însă pitit undeva, mai dedesubt, printr-un sertar mai dosnic, doar-doar o muri de la sine. Ancheta şi-a pierdut din viteză concomitent cu o întâmplare aparent nevinovată. În martie anul acesta, Primăria Târgu-Jiu trecea din domeniul public al municipalităţii în cel privat un teren de 1.700 mp dintr-o zonă rezi­denţială. O lună mai târziu, terenul era vândut, fără licitaţie, la preţul de cinci ori mai mic decât al pieţei, unei doamne pe nume Ionescu Simona. Nimeni alta decât soţia lui Constantin Ionescu, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din IJP Gorj (structură care avea în lucru, între altele, şi dosarul primarului).

Cităm din Hotărârea Consiliului local:
„Art.2. Se aprobă vânzarea, prin negociere directă, a terenului în suprafaţă de 1.700 mp, situat în Târgu-Jiu, str. Barajelor nr. 14, jud. Gorj, către doamna Ionescu Simona, proprietara terenului alăturat.
Art.3. Preţul minim de negociere este de 5 euro/mp fără TVA, la care se adaugă contravaloarea raportului de evaluare”.

Apariţia noii proprietăţi încă nu a fost consemnată în declaraţia de avere a comisarului Ionescu. Acum motivul pentru care acest dosar a fost parcat pe linie moartă devine evident chiar şi pentru un copil.

Poliţia: dosarul penal există
Purtătorul de cuvânt al IJP Gorj ne-a confirmat existenţa unui dosar penal, deschis în urma autosesizării unui procuror de la Parchetul local. Am fost asiguraţi, însă, să lucrarea nu se află la comisarul Ionescu, ci la un lucrător al Serviciului condus de acesta. Dosarul are ca obiect contractele privind modernizarea Centrului oraşului.
Oficiali ai Ministerului Culturii ne-au confirmat primirea unei adrese de la poliţie, prin care se cerea punctul de vedere asupra proiectului şi a materialelor folosite. Răspunsul transmis, în scris, de minister, menţionează că nu s-a dat acordul înlocuirii pavimentului iniţial, din granit, cu „soluţia inovatoare”.

Pur şi simplu, schimbarea materialului s-a produs ca urmare a unei „dispoziţii de şantier” care spune că betonul amprentat e de cinci ori mai ieftin. Totodată, dispoziţia de şantier invocată spune că acest sistem de pardoseală va fi folosit pentru prima dată în România pe o suprafaţă mare (aproximativ 27.000 mp). Această concluzie reiese de altfel şi din corespondenţa Ministerului Culturii cu Poliţia, pe care a informat-o prin adresa 3101/23.09.2011.

Alături de primarul Cârciumaru, îi nominalizăm în lista scurtă a duşmanilor bunului simţ pe arhitectul proiectului, Titi Florescu, pe coordonatorul Marius Ionescu şi pe dirigintele de şantier Drăguţ Dumitru.

În urmă cu mulţi ani, Constantin Brâncuşi, întorcându-se de la Paris, a spus cu amărăciune: „V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi proşti!”. Astăzi, dacă s-ar întoarce, ar avea oare alte cuvinte pentru conaţionalii săi?

Primarul Florin Cârciumaru: Nu vă luaţi după sesizări de şanţ!
Primarul Florin Cârciumaru ne-a declarat că toate criticile îndreptate asupra lucrării (pe care o elogiază) sunt orchestrate de adversarii politici de la PDL. S-a enervat când am făcut observaţia că e urâtă ca dracu’. Proiectul se află, ne spune domnia sa, în faza de pre-recepţie, se prezintă bine şi oricum este în garanţie, a costat 140 de miliarde de lei vechi şi este o adevărată mândrie a oraşului Târgu-Jiu.
Despre dosarul de la poliţie, primarul Cârciumaru are ştiinţă, nu şi despre terenul acordat pe te miri ce, de Consiliul Lo­cal, soţiei comisarului Ionescu.

Edilul municipiului Târgu-Jiu ne-a reamintit că a obţinut mandatul cu 80%, că oraşul său este unul dintre cele mai curate din Româ­nia (aici putem să-i dăm dreptate) şi că opoziţia Direcţiei pentru Cultură şi rezervele Ministerului Culturii au tot o explicaţie politică. Primarul ne-a promis săptămâna trecută că ne va trimite în scris răspunsuri de natură să risipească suspiciunile.
Când o va face, vom reveni asupra subiectului.