Ceahlău, cronica unui dezastru anunţat. Arie naturală strict protejată, în pericol să dispară

O zonă de protecţie integrală din Parcul Naţional Ceahlău va deveni pârtie de schi. În staţiunea Du­rău din Neamţ mai există o pârtie pe terenul Bi­sericii şi încă un proiect s­i­milar al primarului din Ceahlău, proiect fără impact asupra mediului. Aceas­tă nouă pârtie, care va func­ţio­na maximum două luni pe an, a fost conce­pută de şeful Salvamont Neamţ, po­li­tician înfocat de altfel, direct în ini­ma Parcului Naţional şi nu are nici o justificare. Zona va fi ire­mediabil distrusă. Membrii Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional se opun acestui pro­iect, dar şeful Salvamont şi prietenii săi pă­durarii au descoperit între timp că arborii din zona pâr­tiei au fost atacaţi de insecte şi s-a cerut tăierea acestora. Însă, în eco­sis­temele naturale gândacii de scoarţă joa­că un rol esenţial în reciclarea ma­teriei organice. Scoaterea arborilor us­caţi din ariile protejate în urma ata­cului de gândaci de scoar­ţă este nejus­ti­ficată, mai ales că aceş­tia sunt în cele mai multe cazuri pă­ră­siţi de in­sec­te. Extragerea lor din pă­durile afla­te mai ales în ariile prote­ja­te este o cri­mă, acel lemn mort fiind casa a nu­me­roa­se alte specii de vie­ţui­toare care au un rol încă greu de eva­luat în men­ţi­ne­rea echilibrului na­tural. Soarta Par­cului Naţional Ceahlău este acum în mâna Academiei Române care va avea ocazia să de­monstreze de partea cui se află: a am­biţiilor politice sau a biodiversităţii.

"PDL – un partid al faptelor. PDL îşi câştigă voturile prin fapte şi proiecte", de­clara acum câteva zile Elena Udrea, ministrul Turismului şi Dezvoltării Regionale. Un proiect al PDL este distrugerea Parcului Naţional Ceahlău, unde o zonă de protecţie in­tegrală urmează să devină pârtie de schi.

În primăvara acestui an, Raul Pa­palicef, şeful Salvamont Neamţ, a conceput un proiect pentru o pârtie de schi, idee deloc agreată de membrii Consiliului Ştiinţific (CS) al Parcului. "Acest proiect nu are nici o justificare. Pentru o pârtie care va func­ţio­na două luni pe an se va distruge ire­mediabil zona. Parcul Naţional e un templu sfânt, unde trebuie să se audă glasul pădurii, nu al drujbelor", a declarat prof. univ. dr. Iordache Ion de la Facultatea de Biologie din Iaşi şi preşedintele CS. Papalicef, mare vânător inclusiv de câini, s-a înscris anul trecut în PDL şi l-a adus în partid pe starostele gaterelor din Ceahlău, Dan Coroamă.

O mişcare bine gândită care i-a asigurat celui din urmă nu numai şefia PDL Ceahlău, ci şi o linişte su­fle­tească după care tân­jea. Firma lui Coroamă a fost amendată de Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, ITM, dar de când s-a înscris în partid nu-l mai deranjează nimeni, deşi în lo­curile unde exploatează lemn e de­zastru. Cum membrii CS s-au opus acestui proiect, PDL Neamţ a pornit la atac. Dacă a văzut că nu-i mer­ge, Papalicef a făcut presiuni pentru ca zona de protecţie unde vrea să-şi facă pârtie să nu mai fie strict protejată, solicitând schimbarea zonării in­terioare a parcului. Apoi, prin prie­te­nii lui din Administraţia Parcului a descoperit că pă­du­rea a fost atacată de insecte. Membrii CS nu s-ar fi implicat în re­zolvarea acestei si­tua­ţii şi de aceea trebuie să fie schimbaţi.

1 august 2011. Şefii a două ocoale silvice, Bicaz şi Poiana Teiului, au trimis câte o adresă preşedintelui CJ Neamţ – Vasile Pruteanu (PDL), şefului Direcţiei Silvice Piatra Neamţ – Simion Maftei şi conducerii Parcului Naţional în care se menţiona că peste 1.200 de hectare (adică vreo 2.500 mc de lemn) de pădure din zona integrală de protecţie şi din zona de tampon au fost atacate de insecte drept pentru care arborii trebuie tăiaţi. La atacul insectelor, silvicultorii au mai adăugat şi faptul că există multă masă lemnoasă calamitată din cauza vântului.

2 august 2011. Maftei, revenit la conducerea Direcţiei după ce a fost pus de Gheorghe Flutur, fostul mi­nis­tru PDL al Agriculturii şi Pădurilor, la şefia Romsilva, a trimis o adresă că­tre CJ Neamţ prin care se solicită tă­ierea arborilor. Dacă în adresele tri­mise de ocoalele silvice cantitatea de material lemnos ce se cerea tăiată era de aproape 2.500 mc, iată că Maf­tei a întors-o din pix şi s-au făcut aproape 8.600 de mc. Păi, dacă e să se taie, să se taie! Ce contează 6.000 mc de lemn în plus? În aceeaşi adresă s-a cerut convocarea CS al Parcului care să aprobe tăierea arborilor ca­la­mi­taţi "prin adoptarea unor teh­no­lo­gii de expluatare (sic!) cu impact re­dus asupra solului şi biodiversităţii".

8 august 2011. Directorul Parcului a trimis şi el CJ Neamţ o adresă în care susţinea ineficienţa Consiliului Ştiinţific codus de prof.dr. Iordache Ion, care nu se implică în atacurile dăunătorilor şi în zonarea internă a parcului.

9 august 2011. Şefii CJ Neamţ mai primesc o adresă de la Administraţia Parcului în care sunt informaţi despre multiplele probleme care pun în pericol biodiversitatea ariei protejate, compromit relaţia cu comunităţile locale şi pericolul ca anumite proiecte cu fonduri europene să nu se deruleze.

11 august 2011. Preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, a trimis o petiţie către Ministerul Mediului "în spiritul bunelor relaţii de colaborare statornicite" în care a cerut ministrului Mediului reorganizarea Consiliului Ştiinţific "ca urmare a cons­tatărilor proprii din teren".

17 august. Vicepreşedintele CJ Neamţ, Mircea Pintilie (PDL), a făcut o adresă către Academia Română prin care solicita dizolvarea actualului Consiliu Ştiinţific.

29 august. Pintilie, care înainte de a fi vice a fost şi "comiisionar" de exporturi diverse, după cum scrie în propriul CV, a plecat urgent spre Bucureşti pentru a-l convinge, fără succes, pe academnicianul Cristian Hera să accepte şefia Consiliului Ştiinţific. Pintilie, Papalicef şi şeful OS Poiana Teiului vor face parte din noul Consiliu.

1 septembrie. Parcul Naţional s-a pricopsit cu un nou şef. Ciprian Niculae Enache este silvicultor, consilier al preşedintelui CJ Neamţ şi fost şef al sportului neamţean reciclat acum spre apărarea biodiversităţii.

Motivaţia pădurarilor cum că atacurile insectelor de scoarţă asupra arborilor sunt devastatoare şi că aceştia trebuie tăiaţi este ilară. Este foarte interesant cum ar putea angajaţii Romsilva să explice de ce gândacii de scoarţă au decis să dea atacul exact asupra arborilor care stau în calea dezvoltării pârtiei de schi. Dr.ing. Leonard Duduman din cadrul Facultăţii de Silvicultură Suceava a explicat că în ecosistemele naturale gândacii de scoarţă joacă un rol esenţial în reciclarea materiei organice.

"Dorinţa de a scoate arborii uscaţi din ariile protejate în urma atacului de gândaci de scoarţă este nejustificată, mai ales că aceşti arbori sunt în cele mai multe cazuri părăsiţi de insecte. Scoaterea lor din pădurile aflate mai ales în ariile protejate este o crimă, acel lemn mort fiind casa a numeroase alte specii de vieţuitoare care au un rol încă greu de evaluat în menţinerea echilibrului natural. Că în pădurile naturale apar ici colo arbori doborâţi, care sunt colonizaţi de gândacii de scoarţă şi nu numai, nu înseamnă că avem de-a face cu o calamitate", a precizat Duduman. Soarta Parcului Naţional Ceahlău este acum în mâna Academiei Ro­mâne, care va avea ocazia să demonstreze de partea cui se află: a am­biţiilor politice sau a naturii.