Incendieri ilegale în Munţii Bucegi

Neregulile din Parcul Natural Bucegi par să nu se mai sfârşească. As­fal­tarea Drumului Babelor va deschide platoul Bucegilor tuturor românilor pasionaţi de încingerea grătarelor. Tu­rismul necontrolat va avea un im­pact major asupra speciilor protejate din Parcul Natural Bucegi. Până la in­vazia grătarelor, an de an o su­pra­faţă de teren acoperită de pajişti protejate de legislaţia europeană este in­cen­diată fără nici o aprobare de la ad­ministraţia Parcului sau de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Cu toate acestea, instituţiile care ar tre­bui să protejeze mediul stau cu mâi­nile în sân şi se mulţumesc să apli­ce de fiecare dată, la sesizarea unui iu­bi­tor al munţilor, o simplă amendă. "În fiecare an, administratorul parcului a îngăduit ca un cabanier să dea foc unei suprafeţe înierbate din Parcul Natural Bucegi, exterminând orice specie faunistică existentă în acea zonă", ne-a declarat Adrian Ciorbă, ghid naţional de turism şi custode onorific al Comisiei Monumentelor Naturii.

Pentru a preveni incendierea pajiştii de lângă cabana Popas Alpin de la Cota 1400, Ciorbă a depus anul acesta o sesizare la instituţiile abilitate să ia măsuri. Răspunsul la se­si­zare este uimitor. "A fost contactat telefonic dl Cojocaru Mihai, adminis­tratorul SC Popas Alpin Cota 1400, pentru a lua toate măsurile pentru prevenirea incendierii pajiştii li­mitrofe unităţii; în cazul în care nu se vor respecta măsurile convenite de comun acord, unitatea va fi sanc­ţi­o­nată contravenţional", potrivit răspunsului primit de Ciorbă de la Garda Naţională de Mediu-Comi­sariatul Judeţean Prahova.

Pe birourile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova şi Piteşti, precum şi la Garda Naţională de Mediu zac nenumărate plângeri şi sesizări cu privire la construcţiile, defrişările, incendierile ilegale din Parcul Natural Bucegi, însă nici una dintre instituţii nu ia măsuri în vede­rea stopării neregulilor din aria protejată la nivel european. Mai rău este că, de cele mai multe ori, instituţiile care ar trebui să protejeze mediul nu aplică nici măcar o banală amendă celui care încalcă legea, făcându-se că nu ştiu nimic despre ce se întâmplă în zona respectivă. O practică cunoscută deja este cea a amânării controlului la faţa locului până la intrarea în legalitate a neregulilor sesizate de iubitorii naturii. Pe lângă incendierea pajiştilor protejate la nivel european, administratorul parcului nu face nimic pentru a stopa tăierile ilegale de copaci sau extinderile unor cons­truc­ţii deja existente.

"Prin reabilitarea Stânei turistice Târle, autorităţile au înţeles că pot demola de tot stâna veche şi că pot ridica acolo o construcţie mai mare.
Acest proiect, care nici acum nu are acte de reglementare în domeniul mediului, a început prin 2009 şi numai după multe eforturi personale pe la Prefectură, Guvern, Parlament au venit şi alte instituţii să constate nenorocirile din acea zonă şi abia la începutul lunii august 2010, cu mare greutate, au fost amendaţi făptaşii, în speţă Primăria Sinaia. Amplasamentul cabanei, că seamănă mai degrabă cu o cabană, şi nu cu o stână, este situat lângă Parcela 14, o zonă forestieră unde prin lege este interzisă intervenţia umană, potri­vit OM 552/2003. În acea zonă s-a intervenit ilegal, nimeni nu a luat vreo măsură. Mai mult, în urma accesului tacit s-a executat o prelungire de pârtie, defrişându-se o mulţime de copaci, în condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu ai voie să tai nici măcar o crenguţă", explică Adrian Ciorbă.

Acesta susţine că "cei mai mari duşmani ai Parcului Natural Bucegi sunt chiar cei abilitaţi să îl protejeze", deoarece administratorul parcului permite mafiei lemnului să ex­plo­a­teze pădurile în mod necontrolat şi aprobă o sumedenie de proiecte, la cererea autorităţilor locale sau ju­deţene, care au consecinţe devastatoare asupra ariei naturale. Mai mult, acesta susţine că administrarea PNB se face de  Horia Iuncu în partene­riat cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa, motiv pentru care niciodată acest om nu va respinge vreun proiect al dlui Florin Popescu, care este preşedintele CJ Dâmboviţa. "Iuncu îngăduie realizarea unor proiecte ilegale, cum ar fi telescaunul din Valea Soarelui, reabilitarea Stânei Târle, terasa din Valea Soarelui, cabana Dichiu etc. Toate sesizările despre incompetenţa Administraţiei Parcului Natural se opresc la secretarul de stat Cristian Apostol, care se ocupă cu Pădurile. Acest secretar de stat şi alţi directori din Ministerul Mediului nu ştiu altceva decât să dea gir unor studii pe biodiversitate ilegale. Nişte amatori au ajuns să conducă destinele mediului în ţara noastră", explică Ciorbă.

Întregul Parc Natural Bucegi este în ghearele unui mecanism mafiot care are ca scop îmbogăţirea perso­nală în detrimentul interesului ge­neral. Folosind  expresii ca dezvol­tarea durabilă, interesul comunităţii, fonduri europene etc., autorităţile aco­­peră propriile interese.

"Ei au scos legea din acest Sit Natura 2000 de importanţă comunitară. Zilnic în Bucegi au loc o mulţime de ilegalităţi care nu sunt sancţionate pentru că nu se doreşte acest lucru. Anul trecut am adus la bugetul statului peste 2 miliarde lei vechi, pe linie de mediu. Eu făceam sesizările acolo unde nu voiau oa­menii mediului să dea amenzi, acolo unde aceştia colaborau cu infractorii. În Valea Prahovei şi în Bucegi avem de a face cu reţele infracţionale specializate pe căpuşarea fondurilor publice, pe acţiuni ilegale cu privire la mediu... Nimeni nu păţeşte nimic, pentru că se fură în grup, iar dacă ar trebui operată o arestare atunci numai dintr-un oraş trebuie luate circa 100 de persoane", a declarat Adrian Ciorbă.

Parcul Natural Bucegi cuprinde 14 Rezervaţii Naturale unde ar trebui protejate şi conservate habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleonto­logic. Teoretic există toate organismele care ar trebui să vegheze la pro­te­jarea acestor bogăţii naturale.

Practic, exact cei care ar trebui să se ocupe de aceasta au alte interese sau îşi fac su­perficial treaba. Activitatea este con­trolată de Administraţia Parcului, în subordinea Regiei Naţionale a Pă­durilor, dar şi de un Consiliu Ştiin­ţi­fic, format din somităţi în protecţia me­diului, care din cauza presiunii po­litice nu mai iau decizii corecte.

Reabilitarea Drumului Babelor este crucea de la căpătâiul Bucegilor
Legat de reabilitarea Drumului Babelor, Ciorbă ne-a povestit cum au fost realizate şedinţele de dezbatere publică, mai mult de ochii lumii, pentru a se bifa încă o etapă în vederea obţinerii avizului de mediu. "Încă de acum un an am luat atitudine împotriva acestui nefericit proiect. Din păcate, observaţiile mele nu au fost luate în seamă, pentru că orice decizie în Parcul Natural Bucegi este mai întâi politică. Am participat la cabana Cuibul Dorului la o dezbatere publică pe tema acestui proiect, de altfel am fost singurul cetăţean care se afla acolo dorind să aflu detalii despre proiect... restul erau angajaţi din consiliile judeţene, instituţii de mediu. În calitate de ghid turistic, dar şi ca localnic care străbate Bucegii de la vârste fragede, tot ce pot spune este că acest drum nu va dezvolta altceva decât conturile unora. Acest proiect este crucea de la căpătâiul Bucegilor şi are încuviinţarea unor oameni ai mediului. Incompetenţi de genul actualului şef al Parcul Natural Bucegi, domnul Horia Iuncu, permit să se desfăşoare tot felul de ilegalitaţi", ne-a explicat Adrian Ciorbă. Locaţia aleasă pentru şedinţa de dezbatere publică, respectiv Cabana Cuibul Dorului, este aceeaşi unde au loc şi întrunirile Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, administrată de societatea comercială Alpedor SRL. Firma îi aparţine lui Petre Ghiţă, tatăl bossului de la Asesoft, Sebastian Ghiţă.

Omul de afaceri este cunoscut pentru că întreţine relaţii politice transpartinice. La momentul la care a preluat conducerea staţiei Realitatea TV printr-un contract de management de 75 de milioane de euro, nu puţine voci au spe­culat că o astfel de ofertă substanţială nu poate să ascundă decât o tentativă a partidului de guvernământ de a încerca să controleze anumite voci critice care apar pe sticlă.

În ediţia de mâine:
Românii iau atitudine împotriva dezastrului pe care Drumul Ba­be­lor îl va aduce în Munţii Bucegi. Ci­titorii Jurnalului Naţional se ală­tu­ră Mişcării de Rezistenţă şi îşi spun punctul de vedere legat de acest subiect. O puteţi face şi dvs. scriindu-ne pe miscareaderezistenta@jurnalul.ro sau direct la rubrica de co­me­n­tarii.

Citiţi toate articolele din campania Jurnalului Naţional - Opriţi distrugerea Parcului Natural Bucegi