Inventarul termitelor care devastează pădurile României. Episodul 6: Topoarele ungureşti au cozi româneşti

V-am povestit manevrele prin care procuratori care acţionează în nu­me­le aşa-zişilor moştenitori ai grofilor deposedaţi de regimul comunist trag sfori ca să pună mâna pe vreo 120.000 de hectare de pădure. Sursele noastre ne indică şi numele procesatorilor pregătiţi să primească în ga­te­rele lor ultraperformante, ecologice, cu laser, buştenii încă nerecoltaţi. Acum vom intra un pic în detalii, ca să vedem cine sunt cozile lor de to­por. Fără să facem discriminare pentru că, dacă toporul e unguresc, coada lui e românească, iar coada şi fierul fac corp comun.

La Topliţa, în  Harghita, sunt două so­­cietăţi cât se poate de anonime şi de co­lective: Domeniul Silvic Gu­de­a­mesterhaza SA şi Societatea Anoni­mă de Silvicultură Ardeleană SA. În­dă­ră­tul lor Csuszner Ferenc Csaba tra­ge la greu sfori, în numele descendenţilor unor familii importante din Transilvania (Banffy, Kemeny, Bethlen, Elteto sau Farkas) şi e pe cale să pună mâna pe vreo 5.000 de hectare. Care în mod clar nu i se cu­vin. Nu i se cuvin din mai multe mo­tive. Fie pentru că patrimoniul foştilor grofi nu putea face obiectul recons­ti­tuirii dreptului de proprietate. Fie pentru că, la vremea respectivă, sta­tul român plătise compensaţii foştilor proprietari, pentru unele dintre su­pra­fe­ţe revendicate acum. În 2009, Csaba a pus mâna pe 770,64 ha la Topliţa, convingând Comisiile de Aplicare a Legilor Fondului Funciar că i se cuvin. Au mai rămas vreo 4.000 de hectare pentru care, în numele urmaşilor sus-numiţilor grofi, a făcut cereri de retrocedare. Funcţionarii responsabili de protecţia pădurii, precum directorul economic Ecaterina Kacso sau inginerul Gabriel Oncioiu, de la Direcţia Silvică Mureş, i-au ofe­rit un binemeritat sprijin, fiecare în felul său. Dezinteresat? Rudele celor doi, numiţi de Csaba cenzori în Socie­ta­tea Anonimă de Silvicultură Ardeleană SA, ar putea da răspunsul.

Peste 1.100 de ha de pădure a ob­ţi­nut, în 2007, fostul viceprimar de To­pliţa, Szabo Coloman-Emeric. Ur­maşul baronilor Urmanczy a avut parte de bunăvoinţa subprefectului Maria Magdolna Romfeld. Acum o gă­sim pe doamna subprefect în postul de director general în cadrul Consiliului Judeţean Harghita, detaşată acolo de la Secretariatul General al Guvernului.

Deputaţii Hajdu Gabor, Becsek Dezideriu şi Raduly Kalman (actualul primar de Miercurea-Ciuc) au obţinut, în numele Asociaţiei Composesorale Bunurile Private Ciuc, fix 21.680 de hectare de păduri şi fâneţe în Harghita şi Neamţ.

Acum, febra retrocedărilor a atins un punct critic. Cine ştie cât va ră­mâ­ne UDMR la guvernare? Spriji­nul politic este azi mai mult ca ori­când necesar. Desigur, s-ar găsi unii să ne suspecteze de şovinism şi lor le spu­nem: dacă dacii liberi şi nemuritori, iar nu urmaşii sau mandatarii grofilor ar pretinde zeci de mii de hec­tare pentru care înaintaşii lor au fost despăgubiţi sau la care nu aveau pur şi simplu dreptul, lucrurile nu s-ar schimba. Am scris şi vom scrie des­pre jaful pădurilor din Suceava, Neamţ, Vrancea sau Bacău, de care se fac vinovaţi românii verzi… şi us­caţi. Şi pentru că românii sunt mai mulţi, normal că ei fură mai mult ca ungurii.

Revenind la presiunile pentru ur­gen­tarea retrocedărilor în Harghita, Co­vasna şi Mureş, o dată ce Laszlo Borbely a preluat portofoliul Mediului, el a început, susţin sursele noastre, să-şi folosească poziţia pentru a in­sinua. A cerut de la Romsilva (ce-i este în subordine) situaţia centrali­za­tă a procesului de repunere în pose­sie asupra suprafeţelor din cele trei ju­deţe. Chipurile, să nu se obstruc­ţi­o­ne­ze amintitul proces. După ce docu­mentele cerute au ajuns la minister, cele trei Direcţii Silvice au devenit ţin­ta cererilor, scrise şi verbale, să spri­ji­ne retrocedările.

Sub acest aspect, ministrul Bor­bely ne-a precizat:
"Ministerul Mediului şi Pădurilor, dar şi instituţiile din coordonare, subordonare NU au rolul de a analiza deciziile instanţelor judecătoreşti. Consider că în România justiţia este independentă şi liberă, iar hotărârile definitive şi irevocabile trebuiesc puse în aplicare, indiferent cine este be­ne­fi­ciarul sau indiferent de zona unde au loc acest retrocedări".

Direcţia Silvică Mureş a sesizat Parchetul Curţii de Apel Târgu-Mu­reş cu privire la faptele de fals şi uz de fals puse în sarcina avocatului Rozsa Iosif, reprezentantul legal al Anei Bethlen. Miza este deja de notorietate: 19.850 ha revendicate, dintre care Judecătoria Reghin validaseră retrocedarea a 9.300 ha, în 2007, fară a se fi produs şi punerea în posesie.

La începutul acestui an, ministrul Borbely a reacţionat împotriva demersului Direcţiei Silvice, consi­derând-o inoportună, şi a afirmat că victimele (pretendenţii) ar putea să dea statul în judecată pe motiv că nu pot derula proiecte europene pe terenurile care încă nu le-au fost date.

Răspunzând întrebărilor noastre, ministrul a precizat:
"La solicitarea expresă a prefectului judeţului Mureş, Direcţia Silvică Mureş a transmis o informare către instituţia prefectului cu privire la acest caz.

Sentinţa civilă nr. 764/2007 a Ju­decătoriei Reghin, prin care s-a re­cu­noscut dreptul de proprietate asu­pra celor 9,3 mii ha Anei Bethlen a fost atacată de Comisia judeţeană Mu­reş pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra te­re­nurilor, iar din informaţiile noastre, în această cauză Comisia ju­de­ţea­nă Mureş a invocat şi presupuse fap­te de fals şi uz de fals.

Soluţia definitivă privind solici­ta­rea reconstituirii dreptului de proprietate în cazul celor 9,3 mii de hec­tare va fi dată de instanţele de judecată, după care se va parcurge procesul administrativ prevăzut de lege, în cadrul căruia Direcţia Silvică Mureş va pune în aplicare hotărârea Comisiei judeţene Mureş".


Presa maghiară, foarte atentă la detalii
După discuţia ministrului cu Vasile Miculi, şeful Direcţiei Silvice Mureş, acesta s-a trezit, chiar de a doua zi, asaltat de reporterii Duna TV şi Erdely TV, care i-au pus microfonul sub nas şi l-au întrebat când îşi primesc urmaşii grofilor pădurile. Reporterii unguri au susţinut că minis­trul i-ar fi asigurat că nu va mai exista nici o opoziţie la retrocedare. Prin Biroul de Presă, domnul Borbely ne răspunde acum cu diplomaţie: "Rolul Direcţiilor Silvice este de a apăra interesele instituţiei şi ale statului, însă în momentul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă, nimeni nu are dreptul să conteste veridicitatea acestor decizii".

Până la justiţie, prefectul de Mureş a vorbit nu o dată despre presiunea unor reprezentanţi de seamă ai UDMR pentru a adopta o atitudine de noncombat în privinţa retrocedărilor. A acelora care contează, desigur, a ma­ri­lor averi. Laszlo Borbely ne spune că nu are ştiinţă de asemenea presiuni şi punctează: "I-aş atrage atenţia domnului prefect că acesta trebuie să ve­ghe­ze asupra respectării princi­piilor statului de drept şi nicidecum nu poate să reprezinte un obstacol în calea justiţiei".

Într-un episod viitor ne vom ocupa de o decizie scandaloasă a Ministerului Mediului: aceea de a-l numi administrator al Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior şi totodată al sitului "Natura 2000" (Călimani, Munţii şi depresiunea Giurgeului) pe sinistrul personaj Meles Elod, pe care stau dosarele penale ca ţepii pe arici. Acest personaj şi rolul lui bine definit, de mare prădător într-un ecosistem lipsit de apărare merită să-i alocăm mult spaţiu tipografic.

Topul retrocedărilor
Pentru o imagine de ansamblu, iată câteva exemple la nivel naţional privind ierarhia su­pra­fe­ţe­lor retrocedate de către Direcţiile Silvice ca urmare a aplicării legilor fondului funciar. În fruntea clasamentului condu­ce judeţul Harghita, unde au fost retrocedate 183.171 ha, urmat îndeaproape de Râmnicu Vâl­cea, cu 166.093 ha. Pe locul trei se află judeţul Suceava, cu 163.835 ha. În Bistriţa Năsăud au fost date foştilor proprietari sau procuratorilor acestora 152.591 ha, în Braşov 141.859 ha, în Covasna – 132.093 ha. Mureşul se află de abia pe locul 14, cu o suprafaţă de 106.865 ha. Acest clasament este, însă, unul provizoriu deoarece pe rolul instanţelor de judecată din toată ţara sunt sute de procese încă nefinalizate.