Otrăvuri nemţeşti pentru plămânii românilor

De peste şase ani, timişorenii care locuiesc în partea de nord a oraşului se plâng că sunt afectaţi de mirosurile insuportabile de la fabrica de anvelope Continental Automotive Pro­ducts, unul dintre cei mai mari investitori germani din Banat. Fabrica funcţionează fără autorizaţie de mediu din luna martie a anului 2006. Poluarea afectează direct peste 25.000 de persoane care locuiesc în arealul nordic al oraşului. Grupurile societăţii civile şi compania se bat în expertize şi contraexpertize, în timp ce politicieni şi diplomaţi germani fac un lobby acerb în favoarea fabricii. Me­dicii de familie din zonă vorbesc des­pre tot mai multe cazuri de afec­ţiuni respiratorii, iar oamenii înroşesc te­le­foanele Gărzii de Mediu şi ale Agen­ţiei pentru Protecţia Mediului cu reclamaţii. Chiar dacă fabrica nu are o autorizaţie de mediu definitivă, Con­tinental se extinde, urmând ca în iunie 2012 să inaugureze o nouă sta­ţie de mixing brut pentru cauciuc care emană, printre alte substanţe, celebrul "negru de fum".

Comisia Europeană a declanşat, încă din luna martie 2011, procedura de infringement pentru Timişoara, zonă în care s-au depăşit limitele ma­xime admise ale poluării. Pedeapsa se referă în principal la pulberile în sus­pen­sie, conform reprezentanţilor Gărzii Naţionale de Mediu. Monito­ri­zarea cerută de Comisia Europeană viza însă şi alţi mari poluatori. Prin­tre care şi fabrica de cauciucuri a nemţilor de la Continental. Aici poluarea este foarte greu, dar nu imposibil de măsurat. Şi asta pentru că în primul rând oamenii se plâng de un miros insuportabil, dar şi de faptul că, în unele dimineţi, îşi găsesc hainele puse la uscat, acoperite cu o peliculă fină de praf negru, ca pe vremuri, locuitorii din Copşa Mică. După şase ani de luptă cu firma şi cu autorităţile române, oamenii i-au scris, în disperare, şi preşedintelui ţării. Răspunsurile se lasă însă aşteptate, în timp ce politicieni şi diplomaţi germani fac vizite la Timişoara şi Bucureşti pentru a forţa intrarea în legalitate a fabricii.

Continental Anvelope se găseşte pe fosta platformă industrială a defunctei Uzine Mecanice Timişoara, din nordul oraşului. Însă ea se află la nu mai puţin de 80 de metri de blocuri de locuit şi la 500 de metri de Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş", cu singura secţie de pneumoftiziologie din oraş, dar şi de Institutul de Cardiologie. Mirosul sufocă însă cel puţin patru cartiere, Aradului, Lipovei, Lugojului şi Modern, în care locuiesc aproximativ 25.000 de oameni. Aceasta, în condiţiile în care fabrica din Timişoara este singura unitate a Continental din Europa care nu are o zonă-tampon de vegetaţie. Mai mult, în Planul Urbanistic General, Primăria Timişoarei menţine zona UMT, unde locuiesc aproximativ 8.000 de oameni şi funcţionează două spitale, drept zonă industrială.

Autorităţile române tac, nemţii vin cu "pile şi relaţii"
Comisariatul Gărzii de Mediu din Timişoara are cunoştinţă despre problemele de la fabrica de anvelope, a dat avertismente şi amenzi. Garda Naţională de Mediu a plătit chiar şi un studiu care dovedeşte că substanţele emise în atmosferă sunt nocive şi depăşesc astronomic valorile maxime admise. Cu toate acestea, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului continuă să emită avize temporare de mediu, în baza cărora întreprinderea continuă să func­ţio­ne­ze. În pofida măsurilor luate împotriva poluatorului, ambele instituţii sus­ţin oficial, însă, că fabrica de anvelope Continental nu încalcă normele de mediu. Stă mărturie corespondenţa purtată cu reprezentanţii acestora.

În paralel, concernul Continental dă în judecată şi intimidează pe oricine are curajul să afirme public că ar produce poluare. Şi pentru că firma are planuri de extindere, nemţii fac lobby politic la Timişoara şi Bucureşti. Astfel, în iunie 2009, Su­sanne Kastner, pe atunci vice­pre­şe­dinte al Parlamentului Federal German, s-a întâlnit în secret cu prefectul de Timiş, Mircea Băcală şi pre­şe­dintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, pentru a face lobby firmei Continental. Cum Continental Anvelope a fost de mai multe ori în centrul unor scandaluri legate de anumite formalităţi pe care trebuia să le îndepli­nească, dar şi din cauza miilor de plângeri îndreptate împotriva sa de locuitorii din zona respectivă care spun că noxele emise de fabrică depăşesc limitele normale, vice­pre­şedinta Bundestagului a venit la Timişoara supărată pe faptul că firma germană ar fi acuzată pe nedrept. "Doamna Kastner a spus că se vehiculează că toate instituţiile de stat din Timiş sunt împotriva Continental. Împreună cu domnul Ostaficiuc i-am spus că lucrurile nu se întâmplă deloc aşa. Singura instituţie cu care Continental are o problemă este Agenţia de Mediu. Ei sunt încă în procedură de avizare, după trei ani de când ultima autorizaţie de mediu a expirat. Au fost evaluări făcute de două laboratoare agreate de firma germană, unul din Ungaria şi unul din România. Cele două evaluări au fost foarte diferite. Conform celei din România, nivelul no­xelor este de patru ori mai mare decât cel înregistrat de laboratorul din Ungaria", declara la acea vreme prefectul Mircea Băcală.
În decembrie 2010, Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, a vizitat fabricile Continental din Timişoara.

Întrebat de Jurnalul Naţional despre pro­blema poluării la Continental Anvelope, acesta a adus argumentul că investiţia salvează economia. "Dacă sunt bine informat, aprobările de mediu pentru Continental au fost acordate de  Guvernul român. Mai degrabă, noi am regretat faptul că s-a amânat atât de mult acordarea (autorizaţiei de mediu – n.r.) şi asta nu a fost un bun exemplu pentru alţi investitori germani", a declarat ambasadorul Andreas von Mettenheim.

Duşmanul e invizibil, deci producţia continuă
Mirosul şi pulberea neagră au iscat scandal, s-au făcut diverse studii, au avut loc dezbateri publice aprinse, s-au dat publicităţii tot felul de rapoarte. Concluzia oficială: Continental AP Timişoara nu poluează şi respectă normele europene de mediu, oferind şi studii care să ateste asta. Acesta este răspunsul oficial al nemţilor. În ciuda opiniilor oficiale, peste 10.000 de timişoreni au semnat petiţii, printre care una către Preşedinţia României, pentru a se lămuri problema. Comisariatul Regional Timiş al Gărzii de Mediu susţine că SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL are măsuri de monitorizare a emisiilor la coşuri pentru următorii parametri: monoxid de carbon, pulberi, compuşi de sulf SOx, compuşi ai azotului NOx, compuşi organici volatili. Din rezultatele determinărilor efectuate de laboratoare acreditate se observă că valorile noxelor enumerate sunt sub limita admisă prin legislaţia în vigoare (Legea nr. 104/2011 şi HG 699/2003 Anexa nr. 2 pct. 18 "conversia cauciucului"). În cazul compuşilor organici volatili so­cietatea deţine instalaţie de monito­rizare continuă a acestora, în­re­gistrările situându-se la valori de 8-10 ori mai mici decât valorile limită admise". În plus, aceeaşi instituţie susţine că anul acesta "au fost efectuate măsurători olfactometrice în perioada 26-29.08.2010 (câte şase probe în fiecare zi), iar Raportul de verificare cu privire la măsurarea olfactometrică întocmit de INTERGEO Umwelttechnologie und Abfallwirtschaft GmbH Austria a fost depus şi la GNM CJ Timis, nr. înre­gistrare 2122/05.10.2010. Faţă de determinările din 2008 se observă o reducere a concentraţiei medii a mirosului cu aproximativ 10%. Ca­litatea mirosului a fost evaluată în mod constant cu o valoare de 6, adică "uşor neplăcut". Se observă de asemenea că vârful de concentraţie a scăzut cu aproximativ 50% raportat la măsurătorile din 2008 (128 unităţi de miros/mc în 2010 faţă de 228 unităţi de miros/mc în 2008".

Minciuni olfactive
Miroase urât, dar nu şi toxic este concluzia firmei de monitorizare adusă de Continental. În realitate, lucrurile stau diferit. În ianuarie 2007, Continental Anvelope primeşte o amendă de 60 de milioane de lei vechi, pentru funcţionare fără auto­rizaţie. Urmează contestarea amenzii şi un lung şir de procese. În iunie 2008, firma austriacă INTERGEO face un studiu al mirosurilor propagate în atmosferă, studiu din care reiese că emisiile sunt sub maxima normelor legale. În octombrie 2008, firma Lajedo din Ploieşti, abilitată în astfel de cercetări, face un studiu plătit de Garda Naţională de Mediu. Rezultatele provoacă scandal public şi sunt foarte diferite de cele ale austriecilor. Concluziile sunt alarmante: măsurătorile făcute de cei de la Lajedo arată depăşirea de peste 50 de ori a limitei maxime admise în cazul a cel puţin trei substanţe: acetat de butyl, metil cetonă şi butanol... În urma studiului, firma primeşte încă o amendă. Toate amenzile primite sunt contestate de Continental.

"Noi am discutat cu mai mulţi experţi care ne-au spus că sunt între 2.000 şi 3.000 de substanţe care ar trebui monitorizate. Un astfel de studiu este extrem de scump. Doar Germania, Japonia şi Coreea de Sud au legislaţie privind poluarea cu substanţe care nu se vând sau nu sunt pulberi. Care ţin doar de miros. Aici e şmecheria folosită de Continental. Noi nu avem legislaţie pentru acest tip de poluare. E vorba de compuşi organici volatili. Am contestat studiul făcut de Intergeo Austria pentru că nu au respectat intervalele orare şi metodologia. Apoi a venit studiul făcut de Lajedo Ploieşti, care au spus adevărul. S-au trezit târâţi prin tribunale, ameninţaţi cu executarea silită. Interesant este că firma de avocatură folosită de nemţi să dea în judecată Lajedo a fost "Zamfirescu – Racoţi – Predoiu", unde este asociat Cătălin Predoiu, numit în februarie 2008 ministru al Justiţiei. Lajedo nu a mai suportat presiunile, aşa că cei de la Continental şi-au retras plângerea împotriva lor pentru că au făcut public raportul şi analizele şi au făcut o înţelegere amiabilă chiar anul acesta. Culmea e că, în anul 2010, se dă o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care se spune că studiul celor de la Lajedo a fost corect şi obiectiv", a declarat Adrian Stoica, din partea Asociaţiei Proprietarilor din Zone Rezidenţiale şi a Grupului de ini­ţiativă în promovarea opiniei pu­blice, GIPRO. Acesta a mai povestit despre rude ale membrilor din organizaţiile civice, care lucrează la Continental şi au fost ameninţaţi cu concedierea, pe motiv că fraţi sau alte rude fac parte din mişcarea civilă "anti-Conti". "Persoana noastră din zona UMT a fost contactată de un reprezentant al firmei şi i s-au oferit bani ca să se termine cu mişcarea de contestare. Aceeaşi problemă o au şi medicii de familie din zonele afectate care nu au curajul să spună public ce pro­bleme de sănătate au apărut din cauza compuşilor organici volatili de la fabrica de anvelope", a mai spus Adrian Stoica.

Românii, ignoraţi de toată lumea
Împotriva celor dezvăluite de raportul firmei ploieştene Lajedo, Continental a venit cu o contraexpertiză făcută exact în aceeaşi perioadă de  Balint Analitika Kft, firmă ungară de analize de mediu. Raportul acestora a fost favorabil producătorului de anvelope, lucru explicabil prin contractul generos prin care firma maghiară face analize şi bilanţ de mediu pentru fabricile Continental din toate locaţiile din Eu­ropa. La fel, au fost ignorate şi vo­cile parlamentarilor români de Timiş. De­putatul Maria Barna şi senatorul Ilie Sârbu au ridicat în Parlamentul Ro­­mâniei de mai multe ori problema poluării de la Continental Anvelope, lipsa autorizaţiei de mediu şi im­plicit activitatea ilegală, precum şi încălcarea normelor europene care in­terzic astfel de coloşi industriali în zo­nele populate. Nici acţiunile celor doi parlamentari nu au avut nici un ecou.

Medicii de familie din cele patru cartiere afectate direct vorbesc despre un număr tot mai mare de afecţiuni respiratorii, însă toţi vor să le fie protejată identitatea. O singură voce din sfera medicală a acuzat direct, în urmă cu patru ani compania.  Dorin Vancea, fostul director al Spitalului de Boli Infecţioase, a declarat că nu este normal ca o fabrică cu activitate poluantă să funcţioneze atât de aproape de locuinţele oamenilor. "Este anormal ca o fabrică de acest gen să fie atât de aproape de oraş. Fabrica de anvelope este o industrie poluantă. Nu mirosul este grav, pentru că poate fi inofensiv, ci substanţele pe care ea le emană. Nu ştiu ce tip de poluare face această fabrică. Am avut pacienţi care s-au plâns de miros, dar noi nu putem verifica şi nici nu este treaba noastră să o facem. Poluarea poate fi prin radicali liberi, bio­xid de azot, substanţe oxidante etc. Toate au un efect iritant. Cei mai afectaţi sunt bătrânii, mai ales cei cu boli cardiovasculare, dar şi copiii. Toamna, când vremea este mai umedă, este cel mai mare pericol", a declarat Dorin Vancea, medic primar pneumoftiziolog la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş", vecin cu fabrica.

În acelaşi repertoriu cu am­ba­sa­do­rul german Von Mettenheim, re­prezentanţii Contintental Anvelope au răspuns prin intermediul unei firme de PR. Nici o menţiune legată de întrebările privind posibila poluare, depăşiri de limite sau substanţe nocive. Doar faptul că "în prezent, în România de peste 10 ani, Concernul Continental a investit peste 170 de milioane de euro în cadrul fabricii din Timişoara, atât în tehnologie, cât şi în protecţia mediului.  Producătorul de anvelope Continental din Timişoara a primit autorizaţia de mediu în iunie 2010, după o analiză complexă realizată de autorităţile competente. Ca parte a autorizaţiei, compania s-a angajat să investească 1 milion de euro în programe de protecţia mediului, pe o perioadă de doi ani. Compania a demarat o investiţie de 50 de milioane de euro pentru procesul de producţie a materiei semifinite "master batch". Programul de extindere va îmbunătăţi fluxul tehnologic şi va asigura fabricii autonomie completă. Procesul tehnologic respectă în totalitate legislaţia Uniunii Europene cu privire la protecţia mediului. Emisiile vor fi colectate, vor fi instalate sisteme de filtrare şi aspirare, negrul de fum şi uleiul vor fi folosite într-un circuit închis. În plus, va fi instalat un sistem de mo­nitorizare permanentă a factorilor de mediu, conform unui plan prestabilit". Cu alte cuvinte, cei de la Continental vorbesc despre filtre şi alte tehnologii de reducere a poluării. La timpul viitor.

Viitorul în negru de fum
Până când lucrurile vor fi lămurite şi se va face dreptate fie fabricii de anvelope, fie timişorenilor care locuiesc în zonă, mirosul persistă. Grădinile din jur au ajuns să semene, în multe locuri, cu o junglă. Oamenii spun ca au renunţat să mai cultive ceva, pentru că toate legumele se înnegresc până să ajungă să se coacă. Zona-tampon de vegetaţie nu apare în planul de investiţii.

Cât priveşte procedura de in­frin­gement pentru poluare la Timişoara, declanşată de Comisia Europeană, autorităţile de protecţie a mediului au găsit soluţia ro­mâ­neas­că. Direcţia de Mediu a Primăriei Ti­mi­şoara a mon­tat perdele de copaci tocmai în jurul celor două staţii fixe de monito­ri­zare a calităţii aerului din oraş. Aşa că toate măsurătorile indică în oraş aer curat, precum cel din Alpii el­ve­ţieni. Nemţii de la Continental Anvelope merg mai departe. Înarmaţi cu un nou acord de mediu, aceştia extind procesul de producţie cu cinci linii de mixare, producătoare de gaze şi de negru de fum.