Prefectura Ilfov, complice la o afacere imobiliară de proporţii

14 hectare din pădurea Boldu Creţuleasca, din zona de nord a Bucureştiului, sunt ameninţate de fierastrău, după ce Prefectura Ilfov a pus umărul la retrocedarea lor unor foşti proprietari. Culmea, în condiţiile în care nici măcar nu acesta este terenul pe care l-au revendicat.

Cel puţin 30 milioane de euro, în condiţiile căderii pieţei imobiliare, până la 140 milioane de euro, în situaţia revenirii preţurilor. Aceasta este miza unei retrocedări suspecte făcute de Prefectura Ilfov, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, condusă chiar de prefectul Dan Cornel Baranga. 14 hectare din pădurea Boldu Creţuleasca, din nordul Bucureştiului, cu deschidere la Pipera, vor cădea victime fierăstrăului după ce două doamne în vârstă, aparent lipsite de un spate avocăţesc puternic sau de vreun rege al imobiliarelor iscusit, au reuşit să intre în posesia lor deşi nici măcar nu acesta este terenul pe care l-au avut în proprietate. Au beneficiat însă de sprijinul unui funcţionar al statului, consătean de-al dumnealor, şi, în mod şi mai dubios, de sprijinul Prefecturii Ilfov care a parafat cu acte "ajutorul” consăteanului.

Iscusite ca Udrea
În pădurea Boldu Creţuleasca, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, încă se mai nasc căprioare. Încă mai zburdă iepuri, şi nu pe muzica manelelor care a început să pătrundă tot mai adânc în codru, cu grătarele de rigoare şi cu mizeria de după "week-end-ul la iarbă verde”. Iar puii de arici îşi croiesc drum cu tupeu până în curţile localnicilor, unde riscă să dea nas cu bufniţa.
Acesta nu este un fragment din Bambi şi nici un text publicitar. Poate fi verificat pe viu, la nici cinci minute de nordul Bucureştiului. Asta dacă vă grăbiţi. Şi încă cel puţin la fel de tare cât s-a grăbit Prefectura Ilfov să facă pe plac doamnelor Galani Georgeta şi Leonte Aurora, care s-au dovedit la fel de iscusite în imobiliare ca Elena Udrea.

În 2007, cele două moştenitoare au dobândit în instanţă dreptul de proprietate pentru 14 hectare de pădure pe suprafaţa comunei Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Cum n-au reuşit să probeze cu acte amplasamentul pe care îl revendicau, instanţa le recunoaşte doar dreptul de proprietate, urmând ca autorităţile să le pună în posesia unui teren forestier corespunzător.

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice delimitează o suprafaţă de mai multe zeci de hectare din pădurea Boldu Creţuleasca în care urmează să se facă toate retrocedările şi pune la dispoziţie un teren pentru doamnele Galani-Leonte.
Acestea refuză terenul şi solicită unul pe raza oraşului Voluntari.

Potrivit documentelor puse la dispoziţia Jurnalului Naţional de Prefectură, de Primăria Voluntari şi de ICAS, până la finalul lui 2007 doamnele refuză şi un al doilea amplasament pentru ca în februarie 2008 să se răzgândească şi să vrea din nou amplasamentul la Ştefăneşti. Galani Georgeta şi Leonte Aurora dau în judecată ICAS şi pierd. Dau în judecată şi Comisia orăşenească Voluntari pentru refuzul se punere în posesie şi Tribunalul Bucureşti constată că autorităţile "au făcut demersuri în vederea eliberării titlului de proprietate oferindu-le reclamantelor mai multe amplasamente, pe care însă acestea le-au refuzat”. De asemenea, tribunalul constată că "refuzul reclamantelor a fost unul nejustificat atât timp cât singurul considerent a fost acela că terenurile respective nu sunt situate pe amplasamentul deţinut de autorul lor. Ori, în speţă pârâţii nu au fost obligaţi să reconstituie dreptul de proprietate pe acelaşi amplasament”.
După care, la recurs, instanţa constată că Primăria e de rea-credinţă şi propune mai multe amplasamente "ca să creeze confuzie”.

Luând act de refuzurile repetate ale moştenitoarelor, Voluntariul se adresează Autorităţii pentru Restituirea Proprietăţilor, care emite următoarele "instrucţiuni”, sub semnatura directorului Mihai Bică: "Potrivit HG 890/2005, în situaţiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament situat în aceeaşi localitate sau într-o localitate învecinată. Dacă nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile. În situaţia în care nici această ofertă nu este acceptată, comisia locală de fond funciar va propune acordarea de despăgubiri pentru persoana îndreptăţită”.

Pe cale de consecinţă, comisia de fond funciar Voluntari înaintează comisiei judeţene, aflată sub conducerea prefectului Baranga, propunerea de acordare de despăgubiri.

Sună un prieten sau mai mulţi!
Numai că... surpriză! Prefectura ia act de adresa Primăriei Voluntari dar decide să o ignore şi emite Hotărârea nr 126 din 22 aprilie 2010 prin care le pune în posesie pe moştenitoare pe amplasamentul pe care acestea îl doresc. Cum a ştiut prefectul din întortocheatele dorinţe ale doamnelor Galani şi Leonte care este cea ultimă şi definitivă? Simplu: era scrisă pe un document care nu a trecut pe circuitul instituţiilor ci din mână în mână. Din mâna unui prieten al doamnelor, fostul director tehnic al ICAS, dl Cornel Şerb, chiar în mâna respectabilelor moştenitoare. Prefectura, care veghează cu răspundere la legalitatea actelor din curtea sa, ar fi trebuit să constate însă că documentul e un "falş”. Dl Şerb a băgat la sertar în 2007 documentul privind terenurile pe care ICAS le propune pentru restituire, document inaintat spre completare de Primărie sub semnătura secretarului Carmen Şerban, şi l-a scos de la naftalină în 2009, când dna Şerban nu se mai afla în funcţie. Documentul a fost dat de Cornel Şerb direct doamnelor Galani, nu şi Primăriei, doamnele se duc cu el la Prefectură şi Prefectura, deşi are informaţia despre acest dubios traseu chiar în adresa Primăriei pe care o citează în preambulul Hotărârii pe care o emite, le dă ce vor.

Care e problema?
Problema e aşa: 14 hectare de pădure fără drum de acces. În cazul în care doamnele Galani şi Leonte nu s-au zbătut pentru fix această bucată de pădure ca să asculte păsărelele şi să hrănească iepuraşii şi căprioarele, ele vor obţine şi un drum de acces. Drumul de acces va afecta astfel alte câteva hectare. Pe drumul de acces vor intra buldozerele, camioanele încărcate cu materiale de construcţii şi vor răsări blocurile. Problema e că retrocedarea trebuia făcută la marginea pădurii dinspre Ştefăneşti, acolo unde ICAS a delimitat suprafaţa pentru restituiri. Şi problema ar mai fi că legea a fost încălcată chiar cu concursul apărătorului ei, Prefectura.

Ce spun Şerb, primarul şi prefectul
Cornel Şerb, omul providenţial pentru doamnele Galani şi Leonte, emite în biroul de la ICAS un "Am greşit!” deloc demn de Mircea Diaconu în "Filantropica” lui Nae Caramfil. "Aţi mai procedat vreodată aşa cu vreun document, să-l înaintaţi moştenitorilor?”. "Nu”. "E adevărat că sunteţi consătean cu doamna Galani?”. "Da”. "Ce e de făcut acum din punctul dvs de vedere?”. "Să le dea alt teren!”. "Pai cum, dacă au în mână actul dat de dvs?”. Ridicat din umeri.

Actualul director al ICAS, Gheorghe Dumitriu, recunoaşte că Şerb a greşit. Ar vrea să salveze pădurea. Dar prefectul nu discută cu "pădurari”, după cum se exprimă dl Baranga chiar în dialogul cu Jurnalul Naţional.

Şi primarul din Voluntari, Florentin Pandele, are un plan: să transforme perimetrul respectiv, lărgit până spre 40 de hectare, într-o pădure-parc. Avantaj-căprioarele, blocaj-prefectul şi hotărârea pe care a emis-o.

Iar prefectul susţine sus şi dubios de tare (telefonul a înregistrat excesul de decibeli barangieni), că a respectat legea. "Ce calitate juridică are documentul înaintat de dl Şerb câtă vreme poartă semnătura dnei Carmen Şerban care nu se mai afla în funcţie?”, e întrebată Prefectura care veghează legalitatea actelor. Şi ea răspunde (în scris): "La această întrebare vă poate răspune ICAS Bucureşti şi Comisia Locală Voluntari”. "Vă poate...” vorba aceea că "e” mai multe...
Potrivit lui Baranga despăgubirile dorite de Primăriei erau pe terenuri agricole, nu forestiere, iar ANRP a fost indusă în eroare de Pandele.
Şi pădurea?