Termitele chinezeşti şi austriece devorează pădurile româneşti . Preşedinţia şi Guvernul, sesizate despre lăcomia străinilor

Armistiţiu între marii profitori
În acest moment, piaţa prelucrării lemnului din România, în special cea a răşinoaselor, este stăpânită de firmele austriece: Holzindustrie Schweighofer SRL; Kronospan Sepal SA Sebeş; Egger Romania SRL Rădăuţi; Kronospan Sepal SRL Braşov.

Deţinătorul primului loc în acest top, SC Holzindustrie Schweighofer SRL din Sebeş, cunoscând puterea financiară a investitorilor chinezi şi simţindu-şi ameninţată poziţia, a propus, potrivit surselor noastre, un acord tacit între cele două părţi. Astfel, în cadrul unor întâlniri, cei în cauză au stabilit împărţirea sferelor de influenţă asupra resurselor forestiere din România. În acest fel se poate păstra sub control preţul lemnului. Sub controlul lor.

Chiar şi cu acest "gentleman agreement" încheiat, austriecii încearcă să îşi asigure partea leului. Având vechime în afaceri cu statul român şi ştiind cum merg treburile pe aici, până încep să se mişte şi chinezii, reprezentanţi ai SC Holzindustrie Schweighofer SRL au contactat, după ştiinţa noastră, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, mai exact, Cristian Apostol, secretar de stat pentru silvicultură şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, Şandor Balogh, director general adjunct al RNP, şi Sabin Bratu, director al Direcţiei Comerciale a RNP. Scopul întâlnirilor? Urgentarea soluţionării favorabile a unei solicitări a firmei.

Uite ce ar trebui să aprobe Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Regia Naţională a Pădurilor.

1. Modificarea cadrului legislativ în vigoare în vederea diminuării vârstei minime de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier.

2. Utilizarea, pe întregul teritoriu al României, a sistemului austriac de măsurare a volumelor de masă lemnoasă. Folosirea acestui sistem a adus pierderi (estimate de sursele noastre) de peste 10 milioane de lei pe an bu­getului RNP. Asta pentru că, deşi sis­temul nu este încă omologat în ţara noas­tră, firma austriacă îl foloseşte la calculul lemnului tăiat din ex­ploa­tările contractate direct de la Regie.
Noi în domeniu, reprezentanţii Avic International aplică tactica cu care au început şi "partenerii" lor austrieci, oferind agenţilor econo­mici autohtoni preţuri mai mari pentru cantităţile de lemn pe care le achi­zi­ţionează de la aceştia, indiferent de calitatea acestuia. De asemenea, încearcă să penetreze cercurile persoanelor cu influenţă, la nivel local, în împărţirea fondurilor forestiere destinate exploatării. Aşa cum ştim năravurile balcanice, e de aşteptat să pătrundă cu succes în cercurile foarte primitoare. În împrejurările astea, e de aşteptat ca, pe viitor, licitaţiile pentru vânzarea masei lemnoase organizate de Direcţiile Silvice să aibă câş­ti­gătorul decis chiar înainte de organizarea acestora.

Lăcomia chinezească pune în pericol industria autohtonă
La începutul anului trecut, federaţiile pa­tronale şi profesional reprezentative pe plan naţional, în numele ope­ra­torilor economici din industria pre­lu­crării lemnului, sesizau cele mai înal­te instituţii ale statului cu privire la apariţia unei noi specii de termită care devastează pădurile româneşti. Este vorba despre aşa-numita termită chi­nezească, temută pe plan mondial pentru pofta ei de mân­care in­sa­ţia­bilă. Iată textul ses­i­zării:

"În ultima perioadă, atât pro­du­că­torii din industria primară de prelu­cra­re a lemnului, cât şi cei din industria mobilei ne-au sesizat o creştere în­grijorătoare a exportului de buşteni din lemn pentru industrializare, către China, ceea ce îngreunează apro­vi­zio­narea cu materii prime a industriei autohtone a produselor semifinite şi finite din lemn, fiind în contra­dicţie cu strategia de valorifiare superioară a resursei interne de lemn prin produse prelucrate, în special mobilă.

Astfel, în primele 9 luni ale anului 2010, din datele statistice oficiale rezultă un export de buşteni pentru industrializare către China în va­loare de 13.625,720 mii $ faţă de valoarea de 4.291,908 mii $ înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2009, reprezentând o creştere de 3,17 ori. Operatorii economici, foarte îngrijoraţi, ne-au sesizat că, în ultimele săptămâni, fenomenul a luat o amploare deosebită, toate containerele care aduc produse din China se returnează încărcate cu buşteni, în special de răşinoase. De asemenea suntem informaţi că ţări învecinate cu însemnate cantităţi de resurse lemnoase au interzis exportul de buşteni (ex. Ucraina), iar Fe­deraţia Rusă a introdus o taxă vamală de 25% pentru exportul buştenilor.

Această conjunctură zonală determină o presiune suplimentară asupra resursei de materie primă lemnoasă pentru toţi operatorii econo­mici din industria lemnului şi influenţează atât creşterea preţului materiei prime lemnoase, precum şi reducerea activităţii unor operatori economici din domeniu, cu implicaţii nefavorabile şi asupra forţei de muncă. Având în vedere creşterea exage­rată a exportului de buşteni din ultima perioadă, în China, cu efecte dezastruoase asupra industriei de prelucrare a lemnului şi a industriei mobilei, vă rugăm să dispuneţi ana­liza celor prezentate mai sus în sco­pul instituirii unor proceduri ri­guroase de control a provenienţei legale a masei lemnoase şi măsuri de descurajare a exportului de material lemnos în stare brută, neprelucrată.

Apreciind că situaţia reprezintă o problemă foarte importantă pentru industria de profil din România, industrie care contribuie semnificativ la evoluţia economiei româneşti, vă rugăm să soluţionaţi de urgenţă in­tervenţia noastră împreună cu Co­mi­sia Europeană." Sesizarea a fost tri­misă Pre­şe­di­n­ţiei, Guvernului, mi­nis­terelor cu atri­buţii în domeniu. Ea este semnată în numele Asociaţiei Pro­ducătorilor de Mobilă şi al Aso­cia­ţiei Forestierilor din România de pre­şedinţii Aurică Sereny şi Ioan Sbera.