Regulamentul scârţâie, finanţările merg pe bandă rulantă

Corectitudinea cu care este aplicat regulamentul concursului de proiecte care se desfăşoară anual la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) este contestat din nou, de data aceasta de regizorul Corneliu Gheorghiţă. Acesta acuză comisia care i-a notat scenariul depus în sesiunea noiembrie-decembrie 2008 că a acţionat "la nivel de gaşcă", pe principiul "cine nu e cu noi e împotriva noastră".

Corneliu Gheorghiţă mărturiseşte că a fost nevoit să plece din România la începutul anilor '90 pentru că a vrut să facă film, iar sistemul cinematografic din ţară nu-i oferea la acel moment nici o şansă. Într-un final s-a stabilit în Franţa, unde susţine cursuri de cinematografie la ESAV (École Supérieure d'Audiovisuel), în cadrul Universităţii publice Le Mirail din Toulouse. Printre producţiile aflate în palmaresul lui Corneliu Gheorghiţă se numără mai multe filme documentare care prezintă tradiţii şi obiceiuri româneşti ("Mascarade" şi "Fanfaron, Fanfaron"), realizate cu subvenţii europene şi franceze, un scenariu intitulat "Sulina Far Estul Europei", care vorbeşte despre Sulina, primul oraş european, subiect propus la momentul intrării României în UE, proiect care nu a fost pe placul CNC-ului român, dar a fost susţinut pentru finanţare de CNC Franţa şi Programul European Media. De asemenea, s-a prezentat la concursul CNC din România cu proiectul "Europolis" despre ritualul morţii la români, fiind refuzat de două ori. "Abia în 2005, după contestaţii şi proteste din partea mea, a fost aprobat, în sfârşit, scenariul filmului «Europolis», ultimul pe listă, şi asta după ce fusese refuzat cu un an înainte cu note de 4 şi 5", declară regizorul.

DE LA 7 LA 3
În ciuda faptului că scenariile sale nu au fost considerate suficient de bune pentru a primi bani din partea CNC România, Corneliu Gheorghiţă a continuat să se prezinte la concursuri şi cu alte proiecte. Cu cel mai recent scenariu, intitulat "Domnul de la Curte", s-a prezentat la prima sesiune a concursului de selecţie organizat în 2007, unde a obţinut calificative destul de mari de la membrii comisiei (Laurenţiu Bratan, Magda Mihăilescu, Dan C. Mihăilescu, Doru Mitran şi Vlad Rădescu), chiar dacă scenariul nu a obţinut finanţare. În sesiunea noiembrie-decembrie 2008 (rezultatele fiind anunţate în 2009, la începutul lunii martie), regizorul şi-a mai încercat o dată norocul cu acelaşi scenariu, cu o comisie din care au făcut parte Radu F. Alexandru, Dan Nuţu, Doru Mitran, Cristian Mungiu şi Alexa Visarion: "Ţinând cont de cele întâmplate la concursurile CNC la care am participat până acum, nu aveam mari speranţe ale unei eventuale reuşite a proiectului propus de mine. De data aceasta însă mi-am spus că, dacă din comisia corectorilor face parte măcar o persoană care se pretinde integră, Cristian Mungiu, să mai încerc o dată". Rezultatul concursului CNC l-a surprins pe regizor, mai ales când a aflat că producătorul şi directorul de imagine Doru Mitran i-a acordat nota 3 la toate cele cinci criterii din care rezultă nota scenariului, după ce în sesiunea din 2007 i-a oferit 7 pe linie la acelaşi scenariu. "Grav este faptul că aprecierea comisiei noastre s-a manifestat la nivel de gaşcă. Dacă anul trecut scenariul a luat nota 8,13, anul acesta a fost notat la jumătate: 4,2. (...) Doru Mitran a făcut parte din ambele comisii de corectori! Ce (cine) a făcut ca dânsul să-şi schimbe atitudinea şi anul acesta să noteze cu 3 acelaşi scenariu pe care l-a notat cu 7 anul trecut?", se întreabă Corneliu Gheorghiţă.

UN CANDIDAT ÎNCĂPĂŢĂNAT
Contactat telefonic, domnul Mitran ne-a precizat că notele de 3 acordate scenariului "Domnul de la Curte" s-au constituit într-un fel de "pedeapsă" aplicată unui candidat care prezintă la nesfârşit un proiect fără a-i aduce îmbunătăţiri, dar şi pentru că în 2008 scenariile depuse au fost mult mai bune decât cele din 2007, motiv pentru care scenariul în cauză a şi obţinut un punctaj mai mare. În plus, scenariile nu sunt judecate în absolut, ci prin comparaţie cu celelalte proiecte din concurs: "Enervarea mea este justificată atâta vreme cât sesiune după sesiune te încăpăţânezi, contând pe o selecţie proastă, să insişti cu acelaşi material fără să-i aduci nici o îmbunătăţire. Selecţia din 2007 a fost mult mai slabă, după părerea mea (n.r. - printre cei care au primit finanţare se numără Nae Caranfil, Stere Gulea, Dan Piţa, Călin Netzer etc.), faţă de cea din 2008 (n.r. - au primit bani Radu Muntean, Dan Piţa, Horaţiu Mălăele etc.). Dar chiar şi în condiţiile în care mi s-au părut mai slabe, faptul că scenariul respectiv nu a fost agreat, ar fi trebuit în mod normal să sufere nişte transformări în acest timp. Mi-am făcut socoteala, recitindu-l după doi ani, parcurgând alte patru selecţii în care presupun că l-a depus, că dacă 25 de oameni spun că eşti beat faci un test de alcoolemie. Nu neapărat că nu am mai ţinut cont de criterii, dar enervarea mea a fost destul de mare şi s-a constituit ca un fel de pedeapsă, dacă vreţi. Şi e dreptul meu de jurat, pentru că nu e normal să dau o reexaminare, şi alta, şi alta, şi candidatul să se încăpăţâneze să răspundă la fel prost de fiecare dată".

GREŞELI DE ARITMETICĂ
Comisia nu a fost impresionată nici când regizorul i-a adus la cunoştinţă că "Domnul de la Curte" a obţinut în anul 2000 premiul pentru scenariu FIPA (Festival International de Programmes Audiovisuels) la Biarritz. În replică, Doru Mitran îl felicită pe contestatar pentru recunoaşterea primită: "Faptul că la Biarritz a fost confirmat de un alt juriu este foarte bine şi există foarte multe jurii în lume care pot face acest lucru. (...) Dar, până la urmă, de ce se pune în balanţă un juriu de la Biarritz cu cel de la CNC? De ce credeţi că Stephan Frears, care conduce juriul de la Cannes, de pildă, este mai isteţ decât Daneliuc sau decât altul dintre regizorii noştri? De ce să mă descalific de fiecare dată în faţa unor străini, doar pentru că aşa sunt unii de părere? Un juriu este normal să fie format din câteva persoane care au gusturile şi subiectivităţile lor, orgoliile lor, vanităţile lor, este o lege vie. Nu are cum să meargă ca o maşinărie".

Pe de altă parte, Corneliu Gheorghiţă a semnalat în contestaţia depusă la CNC faptul că scenariul său a fost desconsiderat prin neacordarea unor puncte obligatorii conform regulamentului, cum ar fi cele cuvenite pentru participarea la o serie de festivaluri agreate de CNC. Pe lângă aceste nereguli, trebuie spus că se fac inclusiv erori de calcul, aşa cum s-a întâmplat în acest caz la nota scenariului acordată de unul dintre membrii comisiei, rezultată din media aritmetică a notelor date de acesta la fiecare dintre criteriile de evaluare, cifră împărţită apoi la 5 (numărul criteriilor de evaluare).

Se cere o schimbare
Cristian Mungiu afirma în scrisoarea deschisă adresată recent ministrului Culturii că, printre alte nereguli constatate în urma cooptării sale în comisia de selecţie din sesiunea noiembrie-decembrie 2008, a observat greşeli tocmai în ceea ce priveşte calcularea punctajelor acordate candidaţilor pe baza informaţiilor depuse de aceştia în dosarele de concurs (spre exemplu, participarea la festivaluri agreate de CNC) şi a concluzionat, urmare a nenumăratelor nereguli şi a interpretabilităţii regulamentului, că CNC nu mai poate organiza concursul în asemenea condiţii. Doru Mitran afirmă la rândul său că regulamentul CNC, în forma actuală, are o mulţime de minusuri, lucru pe care l-a semnalat în repetate rânduri în ultimii ani, şi speră în continuare că se vor lua măsuri, inclusiv gândirea unui sistem al cinematografiei viabil într-o economie de piaţă, în ciuda anumitor voci care se mulţumesc cu situaţia actuală, tocmai pentru că le serveşte anumitor scopuri. Cât despre regizorul Corneliu Gheorghiţă, acesta mărturiseşte că nu se aşteaptă ca proiectul său să câştige mare lucru de pe urma neregulilor sesizate în contestaţia depusă, dar şi-a dorit să ofere câteva "informaţii concrete, care ar putea ajuta la prepararea unor eventuale schimbări în regulamentul concursului CNC".