UE impune electrificarea forțată

Viitorul nu sună prea profitabil pentru industria auto. În fața fenomenelor meteo extreme, guvernele marilor economii mondiale sunt nevoie să adopte planuri dure de reducere a noxelor. Adică o electrificare mult mai rapidă, cu taxe ridicate pentru folosirea vechilor tehnologii și spectrul eliminării în cel mult 15 ani a motoarelor pe benzină și motorină. Lipsește însă infrastructura, dar și încrederea sau dorința clienților de a trecere de la benzină sau diesel la hibrid sau motorină. Pentru că asta înseamnă o revoluție la nivelul mental colectiv al șoferilor și dispariția multor senzații care au făcut legendă în industria auto. Cum ar fi sunetul unui motor clasic sau mirosul de benzină. Chiar dacă vorbim de un plan de 1.000 de miliarde de euro doar la nivelul UE, pare că nimeni nu și-a pus problema dacă rețeaua va rezista. Pentru că pe tot globul transportul pe liniile de înaltă tensiune a ieșit din garanție, chiar și în China, care este noua campioană la orice.

Comisia Europeană are un plan măreț. Se numește „Fit for 55” și a reușit să nemulțumească aproape pe toată lumea. Până în 2030, UE țintește o scădere cu 55% a emisiilor de CO2 față de 2021. Media mașinilor comercializate de fiecare producător va trebui să se situeze sub 95 gr CO2/km. O a doua propunere este reducerea cu 50% a emisiilor provenite de la camionete până în 2030. La aceasta se adaugă dorința Comisiei Europeane de eliminarea totală a motoarelor termice de la vânzare în 2035. Constructorii de automobile vor fi nevoiți să vândă din 2035 „doar mașini electrice sau cu emisii zero cu ajutorul tehnologiilor alternative”. Asta în ciuda investițiilor de zeci de miliarde de euro pe care le-au făcut pentru dezvoltarea motoarelor clasice și care vor fi greu de recuperat, având în vedere declinul mașinilor propulsate de petrol. Din 2026, adică peste cinci ani, transporturile rutiere vor face obiectul comercializării certificatelor de emisii. Astfel, va exista un preț pentru poluare, se va stimula utilizarea combustibililor mai puțin poluanți și se vor face investiții în tehnologiile curate. Mai ciudat este că UE vrea să elimine din 2035 inclusiv vânzarea mașinilor plug-in hibrid, pe motiv că folosesc totuși un motor termic. Vorbim aici de o tehnologie în care producătorii investesc masiv și la ora actuală pentru a reuși să scadă media de emisii, altfel de neatins, având în vedere volumul de mașini electrice produse și vândute, infim în comparație cu cele clasice.

Revoluția alimentării

După calculele Comisiei, UE ar trebui să fie neutră din punctul de vedere al emisiilor din 2050, asta luând în calcul o medie de folosire a parcului existent după data de 2035 de maximum 15 ani, moment în care o nouă lege va scoate probabil din circulație orice altă motorizare. Pachetul urmează să fie propus spre aprobare statelor membre și apoi supus la vot în Parlamentul European. Întregul proces va dura în jur de doi ani. Comisia urmărește, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii necesare încărcării mașinilor electrice. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen. Pare un obiectiv desprins din filmele SF, cel puțin pentru România, unde nu găsești stații de încărcare electrică pe nicio autostradă și nicio stație de încărcare de hidrogen în țară. Nici n-ar avea ce să încarce, pentru că nu există cerere. Situația este și mai dramatică, după cum am constatat, în Bulgaria sau Grecia. În parcul auto din România erau înmatriculate, la 1 ianuarie 2021, 9.222.280 de vehicule: 7,27 de milioane de autoturisme, 988.000 de autovehicule de transport mărfuri și 155.000 de motociclete din care doar  6.407 vehicule electrice: 5.803 autoturisme electrice, 223 motociclete electrice, 212 autovehicule de transport mărfuri electrice, 159 de autobuze și microbuze electrice și 7 mopede electrice. Și așa, e destul de greu să găsești azi o priză disponibilă, în condițiile în care proporția automobilelor electrice față de cele clasice este de doar 0,08%.

Plan prea dur

Franța și Germania nu ar fi de acord cu planurile Uniunii Europene de a interzice din 2035 vânzarea de mașini noi echipate cu motoare termice. Guvernele celor două țări nu ar fi de acord cu planurile drastice propuse de UE și ar dori ca trecerea la mașini electrice să fie ceva mai lină. Recent, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut o întâlnire cu șefii Stellantis și Renault, dar și cu reprezentanții unor furnizori din industria auto. În urma acestor întrevederi, Franța ar dori ca producătorii să reducă emisiile cu 55% până în 2030 și, mai ales, ca sistemele de propulsie plug-in hybrid să mai fie disponibile câțiva ani. Ministrul Transporturilor din Germania, Andreas Scheuer, a declarat pentru agenția de presă DPA: „Sunt de părere că toți producătorii de autoturisme și camioane sunt conștienți de faptul că se pregătesc norme mai stricte de emisii. Dar trebuie să fie fezabile din punct de vedere tehnic”. Gergely Gulyás, șeful cancelariei prim-ministrului Ungariei, a anunțat că Budapesta va vota în Consiliul UE împotriva planului climatic lansat de Comisia Europeană. Oficialul maghiar a declarat pentru HVG.hu că ambițiosul plan climatic al UE ar duce la creșteri de costuri ce vor fi plătite de cetățeni.

Pe hârtie, sună bine

Producătorii auto încearcă să se alinieze cererilor politice. Pentru că la mijloc, înainte de toate, e vorba de subvenții masive de care ar beneficia. Mercedes-Benz a anunțat că intenționează să renunțe la majoritatea motoarelor termice până în 2030. Germanii vor să ofere o versiune electrică pentru fiecare model din gamă. În 2021 producătorul din Stuttgart a lansat nu mai puțin de trei modele de serie cu zero emisii: EQS, EQB și EQA. Fiat a anunțat, în cadrul evenimentului Stellantis EV Day, că toate modelele Abarth vor fi electrice din 2024. În prezent, motorul electric cu care este echipat acest model dezvoltă 118 cai putere și 220 Nm cuplu. În ciclul WLTP, Fiat 500e are o autonomie de până la 320 de kilometri, iar în ciclul urban autonomia poate ajunge până la 460 de kilometri. În ceea ce privește cel mai recent model Abarth, acesta este nimeni altul decât noul 695 Esseesse. Producția va fi limitată la doar 1.390 de exemplare. Alfa Romeo va deveni și ea marcă electrică, tranziția urmând să înceapă în 2024, potrivit planurilor șefilor de la Stellantis. Cu vânzări modeste în ultimii ani și cu un viitor pus sub semnul întrebării de unii analiști, Alfa Romeo se pregătește să „renască” sub bagheta lui Carlos Tavares, șeful Stellantis. Opel urmează și ea să devină marcă electrică din 2028. Volkswagen vrea să-i depășească pe americanii de la Tesla în ceea ce privește vânzarea de mașini electrice, devenind astfel cel mai mare producător de mașini cu zero emisii din industria auto până în 2025. Anunțul a fost făcut chiar de Herbert Diess, șeful Grupului Volkswagen. „Ne-am stabilit obiectivul strategic de a deveni lider mondial pe piața vehiculelor electrice. Și suntem pe drumul cel bun. Acum stabilim parametrii”, a declarat oficialul. Cu toate acestea, în 2020, mașinile electrice au reprezentat doar 3% din vânzările globale ale producătorului din Wolfsburg. Un studiu recent făcut pe un eșantion de 9.000 de persoane din 13 țări arată că doar 41% dintre șoferi și-ar dori ca viitoarea lor mașină să fie echipată cu un sistem de propulsie electrificat. Procentul este în creștere față de anul trecut, dar automobilul electric este privit încă cu scepticism.

Cifre

– 41% dintre șoferi și-ar cumpăra o mașină electrică

– 1.000 de miliarde de euro, planul Fit55

– 2050, anul dispariției mașinilor cu motoare clasice

Avantaje

– reducerea noxelor la nivel mondial

– eliminarea poluării din marile orașe

– noi tehnologii

Dezavantaje

– noi taxe pentru populație

– costuri mari pentru producători

– dispariția multor locuri de muncă

Dorința electrificării e mare, dar la început de 2021, parcul mașinilor electrice din România raportat la cele clasice era de 0,08%