Criza de meșteri populari combătută cu fonduri UE

Fondurile europene absorbite prin AFIR sau POCU ar putea dezvolta atât micile afaceri legate de meșteșugurile tradiționale, cât și importante zone ale României. Pe lângă obiectele care astăzi sunt luate mai mult ca suveniruri, din zonele rurale, România are un bogat patrimoniu arhitectural care s-ar putea pierde, dacă nu vor mai exista meșteri capabili să refacă decorațiunile altă dată banale, din anumite regiuni istorice. Fondurile europene pot fi folosite pentru a forma noii meșteri și pentru dezvoltarea economiei locale, pe baza muncii lor.

Mulți români care vor să aibă o casă departe de agitația marilor orașe caută acum oportunități de a cumpăra și recondiționa sau chiar de a ridica o locuință în stil tradițional. Muzeul Astra din Sibiu a lansat chiar un proiect prin care pune la dispoziția celor interesați mai multe modele de case tradiționale din diverse zone ale țării, iar arhitecții specializați în recondiționarea patrimoniului arhitectural îi ajută să le ridice, având toate elementele tradiționale atestate de specialiști. Ceea ce lipsește astăzi este vechea breaslă a meșteșugarilor capabili să sculpteze în lemn modelele de ornamente specifice pentru fiecare zonă în parte. „Am căutat meșteri populari, să ne facem casa, după ce am moștenit-o de la o mătușă, dar am fost nevoiți să-i schimbăm designul, ceea ce nu ne-am fi dorit. Meșteri care sculptează în lemn sunt în țară, dar s-au pierdut acele particularități care defineau fiecare zonă. Meșterii de astăzi nu mai știu cum se făceau vechile ornamente pe care le vedem peste tot, la casele vechi, mai ales cele boierești, din zonele care au avut o economie locală dezvoltată”, povestește Sanda Toma, proprietara unei case tradiționale de lângă Sinaia.

Succesul ocupațiilor tradiționale

Oportunitatea este acum aceea de a accesa fonduri europene pentru a reînvia tradiții meșteșugărești, mai ales pentru că există cerere pe piață, nu doar în România, pentru ornamente în stil tradițional, preluat din diverse regiuni. Pot fi înființate ateliere care să facă și formare profesională, sub îndrumarea unor restauratori de monumente. Apoi, lucrările lor se pot exporta, pentru străinii care vor altfel de decorațiuni pentru casele lor de vaacanță și nu numai. În România au avut succes astfel de ateliere meșteșugărești care au reînviat tradiția olăritului sau a portului tradițional. Astăzi, vânzările de ii și de oale de lut, la roată sau produse manual, în stilul Cucuteni, aduc deja profit important pentru cei care au avut inițiativa de a investi în menținerea tradiției. Muzeul Astra din Sibiu a încurajat meșteșugarii să se apropie cât mai mult de autenticitate, punându-le la dispoziție specialiști care să-i poată îndruma, astfel încât să evite kitschul. Chiar dacă piața este aproape sufocată de produse chinezești, mult mai ieftine, în ultimii ani s-a mărit numărul cumpărătorilor care caută obiectele tradiționale autentice, iar pentru refacerea stilurilor arhitecturale există deja cerere și lipsește oferta.

Este nevoie de studii și strategii

Pe lângă meșterii lemnari, este nevoie și de cei care să știe să sculpteze în piatră, în stilul folosit la ridicarea clădirilor-monument din diverse zone ale țării. Și ornamentele pentru acoperișuri sunt în pericol de a se schimba, în lipsa unor meșteri care să mai știe vechile meșteșuguri. Valea Prahovei și județul Brașov sunt zone cu foarte multe clădiri vechi ce au nevoie de recondiționări, dar proprietarii sunt nevoiți să schimbe stilul arhitectural, dacă nu găsesc meșteri care să poată face lucrările conform vechilor planuri ale clădirilor. Mai complicat este pentru clădirile de pe lista monumentelor istorice, care trebuie să păstreze stilul, iar în lipsa meșterilor, acestea nici măcar nu pot fi renovate, astfel încâr România poate pierde un imens patrimoniu cultural, pentru că aceste clădiri se vor deteriora din ce în ce mai mult.

Cei care ar putea face absorbție de fonduri europene, pentru a crea această nouă breaslă a meșteșugarilor, spun că mai au nevoie de puțin ajutor, pentru a se putea orienta. „Sunt fonduri europene care ne-ar putea ajuta să formăm meșteri, am avea și specialiști care să stabilească toate criteriile tehnice, pentru o astfel de pregătire, însă mai avem nevoie, poate, de alte proiecte, făcute de autorități, care să ne arate și oportunitățile pe piața de desfacere. Deși știm că există, nu avem dimensiunile clare ale acestei piețe”, spune Tiberiu, specialist în accesarea fondurilor europene. Și un studiu care să arate nevoile și oportunitățăile pieței de desfacere a acestor produse ar putea să fie finanțat tot cu ajutorul fondurilor europene, chiar de Ministerul Culturii sau de alte instituții care pot face strategii de dezvoltare, pe termen lung.

Eu fac ce-mi cere cumpărătorul. Tot din familie am învățat să lucrez în lemn, dar dacă nu a mai cerut nimeni decorațiuni ca acum 100 sau 200 de ani, vă dați seama că s-au pierdut. Am putea să le  învățăm din nou, dar să ni le ceară

Meșter lemnar