Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recent, turcii de la Eti Bakir au cumpărat compania Moldomin, afacerea fiind intermediată de fostul premier Victor Ponta, potrivit unor surse apropiate tranzacției. Turcii sunt deja în căutarea un șef pentru operațiunile din România pe care le vor deschise cât mai repede. Vorbim despre cel de-al doilea zăcământ de cupru din România, un zăcământ estimat la circa 500 de milioane de tone de minereu cuprifer, ceea ce înseamnă cam 40% din rezerva țării, potrivit unor surse autorizate. Aflată în insolvență din 2006 și în faliment din 2010, zăcământul a fost vândut pentru că Guvernul nu a avut sau nu a vrut să bage 200 de milioane de euro pentru repornirea activității aici. Pe lângă cupru, aici mai vorbim de exploatarea aurului, argintului și a unor metale rare, cum ar fi molibdenul, spun surse autorizate. După ce imediat după 1990 am dat la fier vechi uzinele metalurgice, acum vindem și un mare zăcământ. Această ultimă mișcare nu este decât o altă eroare dintr-un șir nesfârșit de gafe pe care și-au pus semnătura toate guvernele României post-decembriste.
O analiză recentă a Bank of America arată că prețul cuprului ar putea crește la 13.000 de dolari/tonă în următorii doi ani, după ce recent a atins 10.000 de dolari, nivel atins pentru prima dată în ultimul deceniu. Previziunile băncii americane sunt și mai sumbre, ele arătând cu tona de cupru ar putea urca la 20.000 de dolari în 2025. Cu asemenea previziuni, cumpărarea celui de-al doilea zăcământ de cupru din România poate fi considerată o lovitură financiară pentru turci, mai ales că au preluat societatea din faliment.
Cine este Eti Bakir
Eti Bakir este cea mai importantă companie minieră din Turcia și face parte din grupul Cengiz Holding. În cadrul acestei tranzacții, turcii au cumpărat și portul industrial Moldova Nouă construit special pentru transportul concentratelor cuprifere. Acum turcii vor încărca pe barje concentratul din România și-l vor transporta pe Dunăre, după care, încărcat pe nave maritime va ajunge în Turcia unde va fi prelucrat și se va întoarce pe piețele mondiale sub formă de cupru.
100 de milioane de euro pentru un combinat metalurgic
Deşi România este țara europeană cu cele mai mari rezerve de cupru, estimate la circa 2 miliarde de tone, industria prelucrătoare ne lipseşte. Am avut-o, dar am dat-o la fier vechi după 1990, pentru ca acum să trimitem la export materie primă şi importăm produse prelucrate. Despre schimbarea acestei situații se vorbește de câțiva ani, dar lucrurile nu au evoluat mai departe de nivelul șuetelor. Specialiștii spun că ar fi nevoie de circa 100 de milioane de euro pentru construirea unei unități metalurgice de prelucrare a materialelor neferoase și o cantitate minimă de 120.000 tone de concentrat care să fie prelucrat anual pentru a atinge pragul de rentabilitate. În 1990 aveam trei combinate unde se făcea prelucrarea, dar, rând pe rând, toate au fost distruse de privatizări eşuate. În timp ce Sometra Copşa Mică, Apelum Zlatna şi Phoenix Baia Mare (ex-Cuprom) au devenit istorie, vecinii noştri, bulgarii sârbii si polonezi şi-au dezvoltat în ultimii ani o puternică industrie de prelucrare a neferoaselor.
Cuprul este o materie primă esențială pentru noile tehnologii, cum ar fi cele din domeniul energiei curate. De exemplu, este se utilizează la fabricarea bateriilor pentru maşinile electrice.
Proiecul de reomologare a resurselor minerale, blocat
Ultima evaluare a resurselor minerale ale României a avut loc înainte de 1989. Între timp, nevoia tot mai mare de materii prime a dus la exploatarea masivă a acestora, iar pe de altă parte au fost descoperite noi zăcăminte, ceea ce face ca astăzi să nu se mai știe cât înseamnă această bogăție. Tocmai de aceea, la nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) fusese demarată o acţiune de reevaluare cantitativă, calitativă şi valorică a peste 700 de zăcăminte de minerale solide, după care se va trece la cele de ape minerale şi petrol. Care este valoarea acestor zăcăminte în bani este însă greu de cuantificat, dar pentru specialişti valoarea unui zăcământ este dată de mărimea şi calitatea lui. În cadrul acestei acţiuni, derulate de ANRM, au fost până acum reevaluate câteva zeci de zăcăminte de minereuri, cărbune, materiale de construcţii. Noile valori ale rezervelor sunt înregistrate în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, în condiţiile în care sunt zăcăminte la care nu s-a făcut niciodată evaluarea rezervei, existând doar o omologare iniţială a ei.
Au scos serverele din priză fără a salva arhiva
În 1925, România realiza prima sa bază de date privind zăcămintele. După mai bine de 40 de ani, în 1968, datele geologice erau introduse pentru prima dată într-un calculator luat de la americani. Ulterior, în 1971, a mai fost cumpărat un calculator, tot de la americani, pentru stocarea datelor. Între anii 1997-1999, ANRM realizase una dintre cele mai performante baze de date din industria petrolieră. Astăzi, toate datele stocate atunci cu mari eforturi sunt pierdute, iar ele trebuie acum reconstituite. Baza de date a fost pierdută pentru că specialiștii de la ANRM au scos prin 2004 din funcțiune cele două servere pe care era stocată arhiva petrolieră pentru că făceau prea mult zgomot, fără a salva și ce era stocat
Am renunțat la exploatarea aurului
<>Rezervele de minereuri auro-argentifere sunt estimate la 760 de tone, conform datelor disponibile. În România nu se mai exploatează însă aur din 2007, după ce toate exploataţiile au fost închise pentru că nu mai erau rentabile din cauza tehnologiilor depăşite şi a costurilor mari de producţie. În anii care au urmat, tehnologiile s-au îmbunătăţit, au apărut altele noi, dar România nu a mai deschis minele de aur. Într-un top al celor mai mari 50 de mine şi zăcăminte de aur neexploatate din lume, publicat în 2012 de Natural Resources Holdings, zăcământul de la Roşia Montană era plasat pe locul 17, el fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur. Un alt zăcământ, cel de la Rovina, era estimat la 6,96 milioane uncii de aur şi ocupa poziţia 47 în top. Acum, singurul aur exploatat este cel care apare în asociere cu minereurile polimetalice.
90 de milioane de tone de minereuri polimetalice
O altă resursă importantă este reprezentată de minereurile polimetalice. Conform Enciclopediei Economice a Resurselor Minerale, în ţara noastră există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu.
Hidrogenul galben poate salva cărbunele
Rezervele de cărbune ale României sunt mari, dar politica Green Deal promovată de Comisia Europeană impune renunţarea la tehnologiile poluante. Datele actuale arată că ţara noastră dispune de rezerve de huilă de circa două miliarde tone, din care 600 milioane de tone se află în perimetre exploatate. De asemenea, resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane de tone, din care exploatabile în perimetre concesionate, 290 milioane de tone. Această resursă vitală pentru sistemul energetic românesc va trebui înlocuită cu surse mai puţin poluante, dar cărbunele ar putea să nu iasă din scenă complet, existând deja tehnologii care îl pot transforma în syngas, motorină sintetică şi hidrogen ( H2 galben - provenit din combustibili fosili). Hidrogenul, ca alternativă energetică, nu mai este de mult în Europa doar un subiect de discuţii. Deja există multe instalaţii care produc hidrogenul verde (provenit din biomasă), iar Germania a alocat a anul trecut 9 miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei hidrogenului. România se află încă în faza în care încearcă să-și creioneze o strategie privind hidrogenul.
În România sunt cunoscute 239 de zăcăminte cu ape minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice sunt în România
Metalele rare, uitate în adâncuri
România este una dintre puţinele ţări din Europa care deţine resurse de metale rare. De exemplu, înainte de 1989 eram a şasea ţară din lume, după S.U.A, U.R.S.S, China, Japonia şi Franţa, care produceam zirconium, din el fabricându-se capsulele în care se depozitează combustibilul nuclear pentru centrala de la Cernavodă. De asemenea, extrăgeam titaniu, care se folosea în industria aerospaţială. Un alt metal era vanadiu, acesta fiind acum inclus de Comisia Europeană pe lista celor 30 de materii prime critice pentru UE. El este utilizat la obținerea de oțeluri speciale, iar aliajele cu vanadiu sunt utilizate în reactoarele nucleare, datorită slabei interactivităţi a elementului. Un alt minereu trecut pe lista UE este grafitul, materia primă din care se produce grafenul, un material de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul şi 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate, iar industria energetică îl foloseşte din ce în ce mai mult. Singura mină de grafit din România, situată în judeţul Gorj, producea în anii ‘90 circa 40.000 de tone pe an, dar acum este închisă.
Extracția telerului, abandonată
Un element mai puţin cunoscut este telurul, care în Europa se găseşte doar la noi şi în Suedia, iar în lume mai deţin rezerve China, SUA, Canada și Australia. Este un metal rar, folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, în industria aerospațială și în cea energetică, dar la noi nu se mai extrage.
30 de materiale critice
Începând din 2020, 30 de materii prime au fost clasificate de Comisia Europeană ca fiind critice, dintre care unele devin din ce în ce mai importante pentru sectorul energetic, cum ar fi litiul și cobaltul. În 2011, lista acestora cuprindea doar 14 materii prime. În plus, anul trecut, Comisia Europeană a creat Alianța europeană pentru materiile prime, cu scopul de a reuni industria, statele membre și societatea civilă pentru a reduce dependența Europei de aprovizionarea cu materii prime critice din țări terțe.
