7 miliarde de euro aşteaptă proiectele româneşti

Europa se pregăteşte să intre într-o nouă etapă, odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a planului de luptă împotriva schimbărilor climaterice. Documentul, denumit „The European Green Deal”, propune un calendar strict pentru măsuri concrete împotriva poluării, astfel încât până în 2050 UE să ajungă la zero emisii de carbon, ceea ce înseamnă că în următoarele decenii Europa va renunța la energia clasică și va trece în totalitate la cea nepoluantă. Pentru sistemul energetic românesc, noua orientare europeană ridică foarte multe probleme, în condiţiile în care producţia poluantă de energie deţine o cotă foarte mare. Bani sunt şi acum, proiecte avem, dar rămâne de văzut cum vom reuşi să le realizăm, pentru că de foarte mulţi ani nu prea avem cu ce ne lăuda la acest capitol.

Investiţiile necesare în sectorul energetic pentru atingerea ţintelor asumate de România prin Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) se ridică la 22,6 miliarde de euro pentru perioada 2021-2030, potrivit datelor din documentul finalizat recent de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Din cele 22,6 miliarde de euro, cei mai mulţi bani, 9,8 miliarde de euro, ar trebui investiți în reţele, în timp ce alte 12 miliarde de euro, în centrale electrice. Pe de altă parte, ţinta de regenerabile ar trebuie să crească de la 27,9% din consumul final, la 30,7% în 2030, după ce Comisia solicitase României asumarea unei ţinte de 34%.

Investiţii în centralele pe gaze

Pentru investiţiile în energie, România are la dispoziţie Fondul de Modernizare, conform art. 10 al Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, în valoare de 7 miliarde de euro, pentru tranziția de la cărbune la gaz a centralelor, o sursă mai puţin poluantă. De asemenea, mai avem la dispoziţie Fondul de Tranziţie (Just Transition Found), care pentru România s-ar putea să ajungă la un miliard de euro, din care 30% se poate folosi pentru investiții în tehnologie. Potrivit planurilor Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, după restructurarea Complexului Energetic Hunedoara, se are în vedere ca la termocentrala Paroşeni, o parte din grupuri să fie trecute pe gaz. „Vom reuşi să salvăm cele două termocentrale, cea de la Paroşeni şi cea de la Mintia. (...) Trecem Paroşeni într-o nouă companie şi transformăm pe gaz unităţile de la Paroşeni. Deci avem gaz drept combustibil de tranziţie, iar la Mintia, acelaşi lucru, pentru că nu va putea funcționa mult timp pe cărbune”, declara recent ministrul Energiei Virgil Popescu. De asemenea, compania Romgaz are în plan construirea unei noi centrale pe gaz la Mintia, de tipul celei de la Brazi construită de OMV Petrom şi a celei de la Iernut pe care tot Romgaz o construieşte acum.

Valoarea datoriilor acumulate de Complexul Energetic Hunedoara este estimată la circa 5 miliarde de lei, în condiţiile în care nu au fost depuse încă toate declaraţiile de creanţă impuse de procedura de insolvenţă.

Administratorul judiciar al CEH

Trebuie începută restructurarea CEO

Salvarea Complexului Energetic Oltenia (CEO), dar nu în actuala structură de producţie, este o altă provocare pentru sistemul energetic. Pentru aceasta, guvernul a aprobat recent acordarea unui ajutor de stat pentru companie în valoare de 1.200 de milioane de lei, pentru care acum se aşteaptă aprobarea Bruxelles-ului. Acordarea acestui ajutor de salvare va trebui să ducă la restructurarea producătorului de energie termo, pentru că altfel banii vor trebui returnaţi, iar compania se va închide, generând o situaţie extrem de periculoasă în sistem. Printr-un Memorandum adoptat la sfârşitul anului trecut de guvern, au fost stabilite o serie de măsuri în vederea asigurării securităţii în alimentarea cu energie electrică. Astfel, în acest an ar trebui demarat programul de restructurare şi decarbonizare a complexului. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri ar urma să realizeze un studiu de evaluare și impact a planului de dezvoltare și decarbonare al sectorului de producție energie electrică pe cărbune, care să conţină termene clare pentru închiderea sau limitarea capacităţilor de producţie pe bază de cărbune şi dimensionarea necesarului investiţional, corelat cu instrumentele financiare existente şi aplicabile la nivel UE. Printre altele, programul de restructurare deja creionat prevede închiderea treptată a patru grupuri energetice pe carbine, care vor fi înlocuite cu capacităţi pe gaze şi închiderea mai multor cariere de cărbune.

Modificarea Legii offshore, o prioritate

Marea necunoscută rămâne încă extragerea gazelor din Marea Neagră, din cauza bâlbâielilor Guvernului Dăncilă. După anunţul companiei americane Exxon Mobile că îşi va vinde participaţia de 50% din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, săptămâna trecută a venit şi rândul companiei OMV Petrom, partenerul americanilor în acest perimetru, să-şi nuanţeze poziţia. „În absenţa unei modificări a Legii offshore, pentru prima dată mă tem că vom trece de la «când» la «dacă», ceea ce ar fi o pierdere uriaşă pentru România”, a declarant, săptămâna trecută, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.