Analiză INACO: provocările agriculturii 4.0 în România

În UE, suntem a opta putere agricolă, ca valoare a sectorului, dar gradul redus de tehnologizare ne condamnă la ultimul loc în ceea ce priveşte productivitatea muncii, arată o analiză coordonată de Andreea Paul, președintele grupului de reflecţie INACO. Studiul mai arată că doar 1 % din întreprinderile agroalimentare de la noi folosesc roboţi industriali, România situându-se, la acest capitol, la coada clasamentului. 

În România există 18 roboţi industriali la 10.000 de angajaţi

Analiza dedicată principalelor provocări ale agriculturii 4.0 a fost dezbătută ieri la Clubul Fermierilor Români. Agricultura din ţara noastră are şi plusuri, şi minusuri - cu balanţa înclinată spre minusuri. Ponderea valorii adăugate brute în PIB așază agricultura României pe primul loc în UE. Suntem a 8-a putere agricolă ca valoare a sectorului în UE, dar gradul redus de tehnologizare ne trimite pe ultimul loc la capitolul productivitatea muncii, ţara noastră situându-se de aproape 4 ori sub media UE (în anul 2017). România este pe ultimul loc şi la ponderea resursei umane angajate în ştiinţă şi tehnologie.

La ce-s buni roboţii

Iniţiativa pentru competitivitate INACO arată că doar 1% din întreprinderile româneşti, active în industria agroalimentară, folosesc roboți industriali – față de media europeană de 7%. Cele mai performante ţări în acest domeniu sunt Suedia (31%), Olanda (22%), Danemarca (16%), Slovenia (10%).

La noi funcţionează 18 roboţi industriali la 10.000 de angajaţi, adică de 6 ori mai puţin decât media europeană. În agricultură, roboţii industriali înseamnă tractoarele/combinele autonome, supravegheate şi coordonate de un singur operator, cu ajutorul calculatorului. Mai înseamnă maşinile inteligente care culeg fructele sau cele din zootehnie, care ajută la hrănirea şi îngrijirea animalelor. Şi nu trebuie uitate dronele, care pot supraveghea, erbicida sau stropi cu îngrășăminte suprafețe uriașe de teren.

Fruntaşi la 3D

La capitolul „aşa da”, depăşim media europeană a întreprinderilor din industria serviciilor de cazare, alimentaţie şi băuturi care folosesc imprimarea 3D. Practic, România se situează la acelaşi nivel ca Germania sau Polonia.

Trebuie spus că, în domeniul alimentației europene, se tipăresc 3D diferite tipuri de alimente, cu substanţe nutritive în cantități personalizate pentru fiecare client. „Mâncarea inteligentă sau băuturile digitale, ambalajul inteligent sau limonada virtuală cu electrozi pentru a imita aroma și cu LED-uri pentru a imita culoarea nu sunt doar experimente reușite, ci şi adevărate start-up-uri.”, se spune în analiză.

Grupuri de lucru

Provocările sunt numeroase: agricultura de carbon (care se bazează pe culturi ce stochează dioxidul de carbon în pământ - o piaţă estimată la 160 miliarde de dolari), agricultura microbiană (o piaţă estimată la 6 miliarde de dolari până în 2022), agricultura de hiperprecizie sau cea verticală. Analiza mai prezintă şi megatendinţele viitorului, de la biotehnologii la tranzacţii comerciale în blockchain (cu monede virtuale).

În loc de concluzie, INACO propune crearea Grupului de Lucru pentru Agricultura Viitorului (GLAV) la nivelul ministerului de resort și subgrupuri GLAV la nivel regional.  Mai propune şi crearea laboratoarelor digitale educaționale inteligente – SMART Lab – în toate școlile agricole din România.

75% din companiile agroalimentare din România consideră că nu au expertiza digitală necesară.