Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană a anunțat acceptarea angajamentelor propuse de Transgaz în vederea facilitării exporturilor de gaze naturale din România către Ungaria şi Bulgaria. Acestea devin obligatorii din punct de vedere juridic.
Acordul vine în contextul unei investigații lansate de Executivul comunitar.
Transgaz s-a angajat să pună la dispoziţie capacităţi minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an, la interconectarea cu Ungaria şi 3,7 miliarde de metri cubi pe an, la interconectarea cu Bulgaria. Compania românească a căzut de acord cu Comisia ca tariful de transport pentru export pe care îl va propune ANRE să nu fie diferit de tariful de transport aplicat pieţei interne.
Angajamentele rămân în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator-supraveghetor va fi însărcinat cu monitorizarea aplicării şi respectării angajamentelor.
„Transgaz s-a angajat să pună la dispoziţie capacităţi în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România către Ungaria şi Bulgaria. Se va promova astfel circulaţia liberă şi la preţuri competitive a fluxurilor de gaze naturale în Europa de Sud-Est, un pas înainte către o piaţă europeană unică a energiei. Consumatorii din întreaga regiune vor beneficia de un grad sporit de siguranţă a aprovizionării cu acest combustibil de tranziţie esenţial, în vederea atingerii obiectivului final al unui mix energetic fără emisii, în conformitate cu Pactul ecologic european”, a spus vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.
În iunie 2017, Comisia a anunţat lansarea unei proceduri oficiale de investigare pentru a evalua dacă Transgaz, societate controlată de statul român, care este operatorul tehnic al sistemului de transport din România, a încălcat normele antitrust ale UE prin restricţionarea exporturilor de gaze naturale din România.
Potrivit CE, preocupările că Transgaz ar fi recurs la restricţionări se întemeiau pe faptul că societatea a investit insuficient în construirea infrastructurii pentru exporturile de gaze naturale sau că a întârziat construirea acestei infrastructuri, că a aplicat tarife de interconectare care au făcut ca exporturile de gaze naturale să fie neviabile din punct de vedere comercial şi că societatea a invocat argumente tehnice nefondate ca pretext pentru restricţionarea exporturilor.
Angajamentele finale dintre părţi vor permite participanţilor la piaţa europeană de gaze naturale să aibă acces la capacităţi semnificative de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România şi statele membre învecinate.
Angajamentele asumate de Transgaz sunt umătoarele:
- să pună la dispoziţie capacităţi minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România şi Ungaria (Csanádpalota). Această capacitate este echivalentă cu aproximativ o şesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei;
- să pună la dispoziţie capacităţi minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România şi Bulgaria (Giurgiu/Ruse şi Negru Vodă I/Kardam). Această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei şi al Greciei;
- să se asigure că tarifele pe care le va propune autorităţii române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenţia între piaţa de export şi cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial;
- să nu utilizeze mijloace de obstrucţionare a exporturilor.
Dacă Transgaz încalcă aceste angajamente, Comisia îi poate impune o amendă de până la 10% din cifra sa de afaceri la nivel mondial, fără a fi necesar să dovedească existenţa unei încălcări a normelor antitrust ale UE.
Comisia aminteşte că România este al doilea producător de gaze naturale din UE după Olanda şi are rezerve importante de gaz în Marea Neagră.
