Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Să fii şofer, ospătar, tapiţer sau om de serviciu nu sunt meserii la îndemâna oricui. Ele necesită un mare curaj din partea celor care le practică, iar riscurile la care ei se expun sunt compensate de stat cu sporuri consistente. Prin ministere şi instituţiile bugetare continuă să curgă cu sporuri ciudate, acordate de-a valma tuturor angajaţilor, de la director la portar. Multe stipendii, plătite în baza unei legislaţii strâmbe, sunt însă ascunse de ochii curioşilor pentru că unele instituţii ale statului, cu de la sine putere, nu le mai afişează pe site-uri, deşi vorbim despre bani publici.
Într-o perioadă în care economia se resimte puternic din cauza pandemiei de coronavirus, iar în mediul privat concedierile şi tăierile salariale sunt la ordinea zilei, pentru angajaţii statului criza este departe. Salariile lor au continuat să crească în 2020, deşi veniturile statului au scăzut puternic.
În 2019, România a alocat cel mai mare procent din UE pentru plata bugetarilor raportat la veniturile fiscale ale statului - 35,44%, cu mult peste media UE, care a fost de circa 22%. Pe de altă parte, tot statistica europeană arată că veniturile fiscale ale statului român raportate la PIB sunt printre cele mai mici din UE, mult inferioare mediei comunitare.
Astfel, dacă la noi acestea au fost anul trecut de 31,7%, media UE a fost de 46,2% din PIB, ceea ce face ca angajaţii statului român să fie printre cei mai bine plătiţi din UE. Şi, nu în ultimul rând, trebuie spus că pentru salariile bugetarilor s-a alocat anul trecut 11,2% din PIB, peste media UE 27 care a fost de 10,1%.
Pericole peste tot la Palatul Parlamentului
Într-o clădire imensă, precum Palatul Parlamentului, şi riscurile la care se expun cei care lucrează aici sunt pe măsură. Pentru a le compensa, angajaţii de aici primesc un spor pentru condiţii de muncă. Cum a manevra pahare, farfurii sau tacâmuri, multe dintre ele ascuţite, poate deveni un lucru extrem de periculos, ospătarii de la restaurantul Parlamentului sunt recompensaţi cu un spor pentru condiţii periculoase de muncă, ce poate ajunge până la 444 lei pe lună. Riscurile sunt considerate mai mici pentru brutarii Parlamentului, în cazul lor sporul ajungând până a 388 lei, iar în cazul cofetarilor, unde ciocnirea cu un blat de tort sau o cupă de frişcă îi poate răni grav, sporul lunar poate ajunge până la 384 de lei.
La un risc major se expun şi persoanele angajate ca operator xerox, o meserie care în mediul privat a dispărut de mult. Ele primesc un spor pentru condiţii de muncă în sumă de 520 de lei. Şi cum şeful se expune celor mai mari riscuri, el merită şi cele mai mari sporuri. Aşa se face că secretarul general al Camerei Deputaţilor primeşte un spor lunar de 3.029 de lei.
Sporuri pentru orice la Ministerul Dezvoltării
Angajaţii Ministerului Dezvoltării stau foarte bine la capitolul sporuri, singurul care le lipseşte fiind sporul pentru că vin la serviciu. Dar cum niciodată nu e prea târziu, să nu le dăm idei. Pentru că aici orice activitate este recompensată cu un spor sau o indemnizaţie, am putea spune că în fişa postului nu figurează nicio obligaţie de serviciu. Pe lângă sporul pentru condiţii vătămătoare de muncă, care poate fi considerat unul standard prin ministere, cei de la Dezvoltare îşi mai rotunjesc veniturile şi din alte surse precum:
☛ indemnizaţie de concurs, în cuantum de 190 de lei. Se acordă angajaţilor pentru activitatea din cadrul comisiilor de concurs, de soluţionare a contestaţiilor;
☛ indemnnizaţie pentru membrii comisiei de disciplină - 1% aplicat la salariul brut;
☛ spor de comisie paritară - 1% aplicat la salariul brut;
☛ spor de complexitate – 35% aplicat la salariul brut. Se acordă personalului din minister cu atribuţii în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
Femeia de serviciu şi şoferii, stâlpii justiţiei
La Ministerul Justiţiei se plătesc sporuri pentru condiţii grele de muncă, periculoase sau vătămătoare. Curios este că sporul pentru condiţii grele de muncă este încasat inclusiv de muncitorii ministerului, şoferi şi „femeia de serviciu”. Pentru că se expun unor riscuri greu de suportat, personalul de serviciu încasează un spor de până la 325 lei lunar, un şofer până la 555 de lei, iar un muncitor calificat 443 de lei, în condiţiile în care cel mai mare spor din minister ajunge la suma de 4.060 de lei.
Aceste categorii de personal sunt prinse şi în schema de acordare a sporului pentru personalul cu atribuţii de coordonare şi control, precum şi pentru cel care efectuează lucrări în legătură cu activitatea penitenciarelor. În acest caz, personalul de serviciu primeşte un spor de până la 420 de lei, un muncitor calificat poate ajunge şi la 526 de lei, în timp ce un şofer poate încasa 233 de lei. În acest caz, cel mai mare spor din minister se ridică la 1.354 lei. Tot aici se mai plătesc sporuri pentru risc, pentru suprasolicitare neuropsihică şi de confidenţialitate, cumulate ele ajungând până la 3.890 de lei, în cazul funcţiei de inspector şef.
La restaurantul Parlamentului, un referent barman încasează un spor lunar de până la 551 de lei lunar, iar un referent barman gestionar umflă un spor de până la 720 de lei.
Opacitate maximă la Finanţe
Pentru ministerul condus de Florin Cîţu, transparenţa bugetară se face cu jumătăţi de măsură când vine vorba despre salariile subordonaţilor. Pe siteul ministerul sunt afişate doar salariile brute ale angajaţiilor, evitându-se astfel afişarea sporurilor.
Birourile de la Ministerul Transporturilor sunt bântuite
Nici funcţionarii din aparatul Ministerului Transporturilor nu se pot plânge că nu sunt bine stimulaţi pentru că lucrează într-un mediu periculos. Angajaţii de prin birouri primesc un spor pentru condiţii vătămătoare de lucru, care în cazul secretarului general al ministerului ajunge la 1.684 lei lunar. În condiţii vătămătoare lucrează aici şi magazionerul, dovadă fiind sporul lunar de 482 de lei, dar şi casierul, care este recompensat cu 298 de lei.
