Antreprenoriatul, lovit de birocraţie, preţuri şi lipsa infrastructurii

Antreprenoriatul autohton se luptă cu multe probleme, generate şi de contextul internaţional, dar şi de realităţile potrivnice din ţară, acestea din urmă ducând inevitabil către birocraţie şi legislaţia deficitară, sau prost aplicată. De asemenea, infrastructura slabă, lipsa investiţiilor publice, nivelul şi evoluţia preţurilor la energie, pun piedici mediului de business local. Oamenii de afaceri au avut ocazia să îşi expună nemulţumirile, în faţa premierului Ludovic Orban şi a ministrului Economiei, Virgil Popescu, la Forumului Capitalului Românesc, eveniment aflat la a patra ediţie, organizat ieri la Bucureşti de Intact Media Group..

„Criza mondială va bate la uşa noastră în a doua jumătate a anului viitor”, spune Radu Timiş, fondatorul producătorului de mezeluri Cris-Tim. El crede că firmele din România riscă să fie şi mai vulnerabile în faţa acestui fenomen, din cauza dificultăţilor deja existente. „Durează un an să luăm o autorizaţie de construcţie”, a arătat Timiş, adăugând că „nimeni din zona administrativă nu îşi asumă nimic” sub acest aspect. Antreprenorul salută, însă, iniţiativa potrivit căreia dacă o cerere de autorizaţie nu va primi răspuns în termen de o lună, se va considera acord tacit de acordare a acesteia.

Ludovic Orban a confirmat birocraţia uriaşă, menţionând că „ai nevoie de 27, 28 de avize pentru o autorizaţie de construcţie” şi a amintit că partidul de guvernământ are o iniţiativă prin care vor fi reduse perioadele de răspuns.

Concurenţa neloială din zona politică

Şeful grupului din sectorul alimentar a acuzat şi „concurenţa neloială din domeniu”, pe care uneori o face „inclusiv zona politică”. Astfel, societăţile din domeniu au fost obligate să cumpere case de marcat noi, pentru combaterea evaziunii fiscale, dar la instituţiile de stat, serverele, componentele de control cibernetic „stau încă pe holuri”. Ca atare, o cheltuială ce avea sens, în procesul de colectare a taxelor, se dovedeşte, până acum, inutilă, practic nişte bani aruncaţi de pomană.

Premierul a promis că „până în luna mai, dacă nu vor exista contestaţii”, sistemul IT va fi implementat. În privinţa contestaţiilor care întârzie punerea în aplicare a contractelor în toate sectoarele de activitate, Orban a arătat că pe lângă  organismul de soluţionare, CNSC, „mai avem fondul şi apelul în justiţie”, şi a opinat că „totdeauna deciziile sunt de natură a te încurca în loc de a te lămuri”. Guvernul pregăteşte un act normativ în urma căruia „curţi, completuri specializate să judece cu celeritate cauza, ca să nu mai stăm şi doi ani de zile până luăm decizia”, a afirmat prim-ministrul.

Beţe în roţile de tren

Proprietarul grupului feroviar Grampet, Gruia Stoica, a arătat că deşi dispunem de una dintre cele mai mari reţele de cale ferată din Europa, „avem multe de recuperat la investiţii şi întreţinere”. Aceasta în condiţiile în care în lume, „marile proiecte pun pe primul plan transportul feroviar”. România are şansa de a participa la „noul Drum al Mătăsii”, lansat de guvernele din China, Kazahstan, Azerbaidjan, Georgia, proiect pe care preşedintele chinez Xi Jinping „a pariat 2.200 miliarde de dolari”, a menţionat Gruia Stoica.

Premierul Ludovic Orban a admis că „în ultimii 30 de ani, calea ferată a fost tratată că o Cenuşăreasă” şi ca efect, se află într-un stadiu avansat de degradare. „Sunt kilometri şi kilometri, peste 60% din reţea a depăşit termenul de reparaţie capitală. Avem peste 1.000 de restricţii de viteză”, a punctat Orban. El crede că e nevoie de „o schimbare de mentalitate” în această privinţă.

Nu trebuie să existe discriminare între capitalul străin şi cel românesc, dar atunci când condiţiile sunt vitrege capitalul străin pleacă mult mai uşor, în timp ce capitalul autohton român este cel care asigură o coloană vertebrală economică.

Ludovic Orban, premier

Antreprenorii se împiedică de stângăciile funcţionarului de stat, care ne gestionează taxele şi impozitele de parcă acestea ar fi o moştenire de la bunicul său.

Gruia Stoica, preşedintele Grampet

Energia, printre cele mai scumpe din Europa

Avem una dintre cele mai scumpe energii din Europa la ora actuală, a arătat Radu Timiş, preşedintele Cris-Tim. „Pentru anul viitor, a crescut din nou preţul cu 20-30%. Spuneţi-mi ce se întâmplă şi care este perspectiva noastră”, a solicitat Timiş, în dialogul cu guvernanţii. La rândul său, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica a subliniat că două elemente au contribuit la scumpirea energiei: asumarea la nivel european a ţintelor de decarbonizare şi Ordonanţa 114/2018. Ministrul Economiei şi-a expus punctul de vedere cu privire la aceste chestiuni. „Faptul că avem Compania Energetică Oltenia, care are un cost foarte mare al certificatelor de CO2, duce preţul în piaţă în sus şi evident toţi producătorii se aliniază şi se duc în sus”, a explicat Virgil Popescu. „Cine suferă? Clienţii industriali, competitivitatea industriei româneşti. Ei, aici trebuie să găsim un mecanism în aşa fel încât să reducem această creştere de preţ, iar într-o piaţă liberă aşa ceva nu s-ar fi putut întâmpla atât de brutal”, a completat ministrul. În viziunea acestuia, „OUG 114 a dus în jos preţul cu care producătorii vând către furnizori pentru clienţii casnici, le-a dat posibilitatea ca în compensare să ridice preţul foarte sus” la clienţii industriali. „Vrem ca prin eliberarea barierelor din OUG 114, să creăm mecanismele de piaţă liberă în aşa fel încât de anul viitor să nu mai avem aceste probleme", a spus Popescu.