x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie APEL LA UNITATE adresat agricultorilor si producatorilor de alimente din Romania

APEL LA UNITATE adresat agricultorilor si producatorilor de alimente din Romania

10 Mai 2020   •   16:09
APEL LA UNITATE adresat agricultorilor si producatorilor de alimente din Romania
  • Comitetul de initiativa invita reprezentantii agriculturii si industriei alimentare din Romania sa se uneasca intr-o singura voce care sa strige cu toata forta ca AGRICULTURA si INDUSTRIA ALIMENTARA din ROMANIA reprezinta  prioritate nationala;
  • Agricultorii si procesatorii romani trebuie sa solicite tuturor celor care raspund de destinele tarii, ca AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA sa fie considerate SECTOARE CU GRAD DE PRIORITATE 0. Sanatatea, agricultura si siguranta alimentelor trebuie sa reprezinte principiile de baza intr-o tara cu un potential urias;
  • Seceta fara precedent din acest an si pandemia de COVID 19 au afectat grav culturile Agricole pe suprafete ce depasesc 3 milioane de ha;

 

Agricultura romaneasca traverseaza o perioada foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o seceta fara precent in ultimii 20 de ani. In ciuda apelurilor disperate facute de fermieri si reprezentantii industriei alimentare, Guvernul Orban continua sa ne ignore, refuzand  sa initieze un dialog online, cu larga participare, ceea ce nu poate aduce nimic bun pe termen scurt, mediu si lung..   

Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara romaneasca. Astazi, cand vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criza a alimentelor la nivel mondial, marile schimbari pe care le cerem de 30 de ani nici nu sunt luate in seama. Nimeni nu ne asculta, nimeni nu doreste un dialog constructiv, iar guvernul da in continuare, dovada de nepasare.

Transmitem ministrului Agriculturii, un ministru care pana acum nu a dovedit dorinta de dialog si schimbare, si echipei sale de consilieri lipsiti de experienta, ca dupa 30 de ani de distrugere, trebuie sa ne unim intr-un singur glas si sa impunem luarea masurilor necesare pentru agricultura si industria alimentara din ROMANIA.

Astazi vorbim despre terenuri agricole distruse de seceta, despre terenuri scoase din circuitul agricol si vandute dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, fie ca vorbim despre fermierii care cultiva plante tehnice, despre legumicultori sau despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii, subventii mai mici decat colegii nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., despre migratia fortei de munca in tarile vestice, fara nicio protective, cand cu totii ne plangem de lipsa ei in Romania si, mai mult, inexistenta unui program de interventie in situatia de criza din acest an si a unui program de dezvoltare pe termen mediu si lung, insusite de intreaga clasa politica.

Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti.

In continuare, la nivelul decidentilor politici circula informatii incorecte conform carora lipsa capacitatilor de productie din sectorul alimentar ar duce la exportul de materii prime, ceea ce este, in mare parte, neadevarat. Primele sectoare care genereaza 80% din vanzari au capacitati excedentare de productie (carne, lapte, panificatie, legume-fructe). Multe fabrici construite pe fonduri europene au fost sau vor fi inchise din cauza scaderii cererii de produse.

Industria alimentara romaneasca are nevoie de materia prima produsa in tara, care sa ne asigure tuturor produse proaspete si de calitate, la preturi accesibile pentru o populatie saraca, intr-o tara fara clasa de mijloc.

Este momentul sa ne adunam si sa ne unim fortele pentru ca cei ce conduc destinele acestei tari sa inteleaga ca fara noi nu se poate.

Trebuie sa lasam la o parte opiniile divergente dintre organizatiilor noastre si sa militam impreuna pentru drepturile noastre, pentru luarea masurilor care se impugn, in aceste momente cruciale.

Guvernul, indiferent care ar fi el, trebuie sa inteleaga, in ceasul al XII-lea, ca in aceasta perioada, poate cea mai dificila din ultimii 30 de ani, agricultorii romani cer imperios declararea SANATATII ALIMENTELOR SI AGRICULTURII CA SECTOARE PRIORITARE ALE ROMANIEI.

 

VIATA NOSTRA TREBUIE TRAITA IN DEMNITATE!

Amintim o parte dintre problemele importante ale acestor doua sectoare de activitate, care si in aceste conditii aduc 12% la PIB-ul Romaniei:

 

 

  • Sectorul bovine de carne trebuie sa fie sprijinit printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte pentru a utilize cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti;

 

  • Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cat si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata;

 

  • Cerem interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket;

 

  • Sprijinirea infiintarii de ferme de reproductie in sectorul porc conform legislatiei aprobate de Parlamentul Romaniei. Importam anual aproximativ 2.000.000 de grasuni si peste 70% din carnea de porc destinate consumului  si industriei de procesare din Spania, Germania etc;

 

 

 

  •    Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat a suprafetelor existente prin masura de sprijin cuplat, cat si a investitiilor pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa;

 

  •    Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii;

 

  •    Necesitatea realizarii unui program national pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu rosii pentru industrializare;

 

  •    Sustinerea productiei interne de cartof pentru consum, ajunsa la sub 25 000 de hectare in 2019, evitarea disparitiei cartofului pentru samanta (600 hectare) si sustinerea cartofului pentru industrializare;

 

  •    Incurajarea microsistemelor de irigatii din zona traditionala unde nu sunt sisteme de irigatii de nici un fel, alaturi de facilitarea construirii de depozite specializate (lipsa cronica);

 

  • Adaptarea legislatiei fiscale la specificul activitatii agricole. Sunt foarte multe exemple in care acest lucru este desconsiderat. Exemplu: valorificarea productiei proprii este incadrata la acte de comert si se cere adaos comercial in interiorul firmei, vanzarea catre persoane fizice din structuri separate si cu gestiune separata de vanzarea catre persoane juridice. Din aceasta categorie sunt excluse doar supermarketurile;

 

  • Simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera. Multi beneficiari ai ajutorului social nu se incadreaza in munca de teama pierderii acestui ajutor. In schimb pot merge la cersit si furat prin Europa, sau sunt transformati in categoria celor trimisi in aceasta perioada de Guvern la munca in diferite tari europene, fara nici un fel de protectie sociala; 

 

  •     Introducerea Contractului comercial cadru - document care va stabili toate conditiile colaborarii dintre furnizor si comerciant, conform Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

 

  •     Elaborarea unui Standard de cost cadru pentru evitarea vanzarii in pierdere, retragerea produsului din piata si a risipei de alimente.

 

  • Monitorizarea fluxurilor comerciale in vederea protejarii producatorului  autohton roman pentru a nu mai fi concurat de state membre si/sau terte UE; o chestiune de gestionare prin introducerea cerintelor in materie de licente in scopul gestionarii pietei in scopul monitorizarii din regiuni de productie adiacente sau invecinate, in care exista conditii omogene de productie si de comercializare la pret de dumping, importurilor sau a exporturilor produselor in cauza (ex: produs similar in sezon; dumping, ex: tomate de Spania, cartoful si marul de Polonia etc.) exclus.

 

  •     Includerea organizatiilor de producatori agricoli (Cooperative agricole, OP, AOP, Organizatia Interprofesionala pentru Produsele Agroalimentare PRODCOM (OIPA) legume-fructe, Organizatia Interprofesionala  pe Produs "Cereale si Produse Derivate", din Romania O.I.P.C.P,D.R, Organizatiei Interprofesionale  Carne de Porc OICP, Organizatia Interprofesionala  pentru Carne de Pasare, Oua si Procesate din acestea OICPOP si Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola ONIV ) in domeniul de actiune al  organismelor nationale de asigurare a aplicarii legii care reglementeaza lantul de aprovizionare cu produse  alimentare, sa ii confere acesteia competenta de a supraveghea si de a pune in aplicare masurile necesare  pentru a combate PCN (practici comerciale neloiale).

 

  •     Acordarea de ajutoare de stat pentru agricultura conform Directivei Europene privind acordarea ajutoarelor de stat in agricultura, in vederea realizarii unor investitii importante in domeniile de mare necesitate, pentru a nu mai fi tributari importurilor de produse de stricta necesitate care pot fi produse in tara (carne, lapte, legume, fructe etc);

 

  •     Adoptarea in regim de urgent a unei legi privind infiintarea unei Comisii de Competitie in cadrul Cooperativelor agricole si Organizatiilor Interprofesionale ale Producatorilor Agricoli, care sa asigure transparenta si functionarea adecvata a pietei:   
  • revenirea la un comert modern si sustenabil cu prioritizarea comercializarii intregii oferte de produse romanesti si completarea necesarului cu importuri din comertul intra si extra comunitar;
  • legiferarea interzicerii a oricaror tipuri de taxe pentru produsele alimentare si agricoie la comercializare, astfel incat pretul sa contina numai adaosul comercial;
  • interzicerea folosirii de catre retailer a produselor de marca proprie,     atata timp cat nu sunt producatori;
  • obliga  la "test de competitie" inainte de autorizarea de noi magazine;
  • supermarketurile obligate sa angajeze functionari desemnati care sa supravegheze conformitatea interna;
  • standardele de comercializare pentru produse sau servicii sigure;
  • anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele si reglementari nationale prin care se incearca limitarea unor astfel de abuzuri ;
  • impozitarea prin taxe speciale a hranei lipsite de valoare nutritiva, a alimentelor-gunoi, a produsele care imita alimentele si inlocuitori (Directiva 87/357/CEE privind produsele care imita alimentele si Directiva 2001/95/CE privind siguranta generala a produselor). Astfel s-ar reduce consumul lor, iar banii obtinuti ar putea fi folositi pentru sprijinirea gospodariei taranesti de subzistenta, pe cale de disparitie;

 

  • Cresterea substantiala si urgenta a fondurilor pentru cercetarea agricola romaneasca (care in prezent este subfinantata) pentru a se putea crea noi soiuri de plante si animale romanesti, alaturi tehnologii noi, mai bine adaptate conditiilor climatice din tara noastra, prin utilizarea carora fermierii nostri sa poata asigura integral consumul intern de hrana pentru populatie si disponibilitati pentru export;

 

  • Infiintarea, in regim de urgenta a Camerelor Agricole, asa cum a promis la preluarea mandatului ministrul Agriculturii, Adrian Oros;
  • Continuarea reabilitarii sistemelor de irigatii, precum si infiintarea de sisteme locale de irigatii;

 

  • Promovarea unei legi pentru stimularea angajarii fortei de munca in agricultura, acvacultura, silvicultura, industria alimentara si cercetarea agricola (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar  angajatorilor de pana la 35% din salariul mediu brut, in functie de calificare;

 

  • Modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate si Contracte de Munca la nivelul sectorului si societatilor comerciale, pentru ca multe dintre prevederile actualei legi sunt contradictorii;

 

Saracia este una dintre problemele majore ale Romaniei contemporane, in paralel cu coruptia. Potrivit datelor Eurostat, Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste rata saraciei relative, cu un procent de 25,4%. Date ale INS arata ca in Romania sunt 7,7 milioane de persoane in risc de saracie sau excluziune sociala. De asemenea, o treime din populatie este afectata de privare materiala severa, in sensul ca nu-si poate permite sa achizitioneze articole considerate necesare pentru a duce un trai decent.

“Declaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale” FAO/OMS/ 1996, “Securitatea alimentara exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic la alimente sigure si nutritive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului uman, pentru a duce o viata sanatoasa si activa.

Ambele sectoare duc o lipsa cronica de forta de munca datorita nivelului foarte scazut de salarizare, generat de imposibilitatea lucratorilor de a-ṣi negocia contracte colective de de munca ( peste 20% lucrand in unitati cu pana in 20 de lucratori).

Ca efect al modificarii pragului de obtinere a reprzentativitatii pentru sindicate si patronate, prin Legea 62/2011, este inregistrarea in ultimul an celui mai mic numar de contracte colective de munca din ultimii 30 de ani  din Romania, al obtinerii reprezentativitatii in sectorul privat ṣi a celui mai mic numar de astfel de conventii la nivelul tarilor membre ale UE.

 

S-a observant ca exista o lipsa de transparenta in deciziile importante care urmeaza sa fie luate de guvern  dupa data de 15.05.  Se va acorda somaj tehnic si pentru companiile care nu isi pot intrerupe activitatea, desi au inregistrat pierderi uriase,  asa cum este sectorul agro - alimentar? In ce conditii dupa data de 15.05 aceste companii vor putea accesa facilitatea de somaj tehnic subventionat si pe ce perioada (aici discutam de cicluri de productie intre 2 - 6 luni in fermele de reproductie/incubatie, fermele de crestere etc). Sunt cateva intrebari la care nu avem raspunsuri si asta din cauza lipsei dialogului.

 

Astazi industria alimentara este grav afectata pentru ca exporturile sunt blocate, piata HORECA nu mai exista, iar piata locala este invadata cu marfa de proasta calitate, in special din Polonia, la preturi sub costurile de productie. Circa 50% din productie nu se poate valorifica si se congeleaza. Din pacate, productia nu se poate opri cand discutam de animale vii, iar spatiile de congelare nu sunt suficiente.

Nimeni nu stie ce se va intampla cu stocurile pentru care deja nu mai exista spatii de depozitare.  Oprirea activitatii nu se poate face deoarece fermele/incubatoarele sunt populate si vor veni in urmatoarele 60 zile la sacrificare alte animale.  Se are in vedere identificarea unor solutii de sustinere a acestor stocuri asa cum s-a intamplat in trecut in UE cu carnea de porc ? 

Pe perioada in care preturile de pe piata sunt prea scazute, solicitam ca MADR sa instituie o schema de ajutor pentru operatorii din sectorul privat in vederea acoperirii costurilor de depozitare a produselor acestora pe o durata determinata (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt. Sectoare vizate sunt: produse lactate (unt, branzeturi), carne de pasare, came de vita, carne de oaie, procesare carne, panificatie, legume fructe, miere de albine etc.

Pe perioada in care preturile de pe piata sunt prea scazute, solicitam ca MADR sa institui o schema de ajutor pentru operatorii din sectorul privat in vederea acoperirea unor costuri legate de exportul produselor excedentare de pe piata pe o durata determinata (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt, generare de cash flow necesar producatorilor pentru continuarea activitatii si mentinerea sau castigarea unor piete externe. Mecanismul poate fi de forma acoperirii unor costuri ale produselor scoase din piata nationala (transport, ambalaj, taxe marketing), sau restitutie comerciala (valoare/kg scos din piata nationala).

Trebuiesc identificate forme de protectie pentru produsele romanesti in detrimentul produselor de calitate mult inferioara provenite  din tari precum Polonia, Spania, Germania pentru carne de pasare/porc. Exista nenumarate cazuri de Salmonela confirmate la carnea de pasare pentru marfa provenita din Polonia, dar cu toate astea nu exista masuri concrete care sa sprijine producatorii romani.

Solicitam adoptarea unei strategii pentru sprijinirea companiilor mari care activeaza in industria alimentara si sustin mii de angajati. Trebuie avut in vedere ca este un sector unde inca foarte multe operatiuni se fac manual, pragul de 250 angajati fiind depasit in cam toate unitatile de acest gen.  Foarte multe unitati vor incepe sa trimita angajatii in somaj (nu somaj tehnic), pentru ca nu exista nicio predictibilitate legata de evolutia pietei sau un plan de masuri de sprijin,  iar producatorii deja au marcat 4 luni de pierdere si nu vor mai putea sustine activitatea.

Redeschiderea exporturilor de cereale a condus la cresterea pretului pentru grau cu 15 %  in doar  doua saptamani.  Aceste cresteri vor continua, avand in vedere productia agricola slaba din acest an. In lipsa unui plan concret la nivelul guvernului, ne asteptam ca pretul produselor de panificatie sa creasca cu peste 25% in urmatoarea luna. Atragem atentia ca cea mai mare partea a cerealelor se utilizeaza in furajarea animalelor, ceea ce impacteaza asupra productia de alimente.

Proiectele europene care sunt in derulare sunt blocate. Lipseste o procedura clara de prelungire a termenelor sau de reziliere acolo unde nu se mai justifica continuarea lor din punct de vedere economic.  Beneficiarii risca sa returneze sume de bani daca au apucat sa inceapa investitiile, dar nu le mai pot continua din cauza contextului actual. Atragem atentia Guvernului ca nu exista o procedura pentru rezilierea acestor contracte fara penalizari pentru producatori, in conditiile in care rezilierea nu se face din vina lor .

Implicarea Guvernului intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani trebuie sa se materializeze prin realizarea unui MEMORANDUM cu masuri pe termen scurt, mediu si lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare.

APELUL Comitetului de Initiativa doreste sa adune intr-o singura voce reprezentantii celor doua sectoare foarte importante pentru Romania. Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului sunt acum convinsi ca aceste probleme nu pot fi discutate online. Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala. Propunerile care se vor regasi in MEMORANDUM trebuiesc agreate si aprobate de intreaga clasa politica, creandu-se astfeltoate premizele pentru a produce alimente proaspete si sanatoase pentru romani si pentru export.

 

 

 

Comitetul de initiativa:

 

Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara – SINDALIMENTA –                                                   fsia@rdsmail.ro

 

Confederatia Asociatiilor Taranesti Agricole din Romania -

  •                                                                                    

 

Asociatia Fermierilor din Romania –office@asociatiafermierilor.ro

 

Federatia Nationala a Cartofului din Romania – fnc.romania@gmail.com

 

Organizatia Interprofesionala Nationala “PRODCOM Legume-Fructe”, Romania –                                                         oipa.legumefructe@yahoo.ro

 

Federatia Cultivatorilor de Sfecla de zahar din Romania – fcszr@yahoo.com

         

Asociatia Tinerilor Fermieri Olt –

 

 

Semneaza pentru Comitetul de initiativa,

 

Dragos Frumosu

PRESEDINTE SINDALIMENTA,

 

 

 

 

×