Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La peste trei ani de la apariţia pestei porcine africană (PPA), în România au fost ucişi circa 750.000 de porci, iar mai grav este că s-au pierdut 30% din efectivele matcă. Situaţia este scăpată de sub control, iar cel de-al treilea raport de audit al Comisiei Europene referitor la PPA, care urmează să apară în perioada imediat următoare, va arăta că autorităţile române nu au făcut nimic pentru combaterea răspândirii virusului. Singura măsură concretă a fost uciderea porcilor, dar planul de luptă împotriva răspândirii PPA, care este mult mai complex, a fost ignorat de ANSVSA. În timp ce fermele au fost distruse, nici pe cele care mai rezistă nu le aşteaptă un viitor prea bun. Fermierii spun că sunt obligaţi să vândă carnea sub preţul de cost, în timp ce piaţa este invadată de carne din Germania.
Noul raport de audit al Comisiei Europene privind PPA care este aşteptat să apară în curând nu va fi o bucurie pentru ANSVSA, pentru că măsurile active de stăvilire a răspândirii PPA lipsesc în continuare. Potrivit recomandărilor Comisiei, România ar fi trebuit până acum să aibă un recensământ al porcilor, să realizeze crotalierea lor, iar toate transporturile de animale să fie controlate. Din păcate, nimic din toate acestea nu s-a făcut. Indolenţa cu care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) şi direcţiile sale judeţene au tratat problema încă de la apariţia ei a făcut ca acum situaţia să fie scăpată de sub control.
Nu avem niciun plan de măsuri
Combaterea răspândirii virusului este greu de realizat, în condiţiile în care nici după trei ani de la apariţia bolii nu avem un sistem de trasabilitate animală, iar înregistrarea animalelor este facultativă. “Ar fi trebuit făcute investiţii în tehnologie. Să avem transporturile monitorizate prin GPS pentru a şti permanent ce se mişcă, să se poată transmite avertizări. Ţăranii trebuiau obligaţi să-şi înregistreze animalele, iar pentru a impulsiona această acţiune puteau fi acordate şi unele facilităţi. De asemenea, exploataţiile comerciale trebuiau sprijinite să investească în implementarea măsurilor de biosecuritate, conform normelor UE. Ar fi trebuit să avem o monitorizare a animalelor, să înfiinţăm o bază de date computerizată şi multe alte lucruri, dar noi nu am făcut nimic”, potrivit unor surse din piaţa crescătorilor de porci.
Povestea porcului. Mistreţ
Pesta porcină a fost adusă de mistreţii infectaţi goniţi din Ucraina. În timp ce ucrainenii au pus pe fugă mistreţii peste Dunăre, în încercarea de a bloca răspândirea virusului la ei, ai noştri au trecut la braconaj pe scară mare, în loc să ia primele măsuri, deşi existau informaţii că în această ţară apăruse virusul. În Deltă se vorbeşte, în şoaptă, că, în braconaj, au fost implicaţi chiar şi poliţiştii de frontieră. Delta devenise raiul braconierilor, iar vânatul încărcat în portbagajul maşinilor lua drumul comercializării ilegale în zona de sud-est a ţării. În tot acest timp, autorităţile mimau acţiunea. Virusul s-a răspândit rapid în judeţul Tulcea, ignorând programul de lucru de opt ore al oamenilor de la filtrele de pe şoselele din zonele afectate.
Efective mult peste numărul optim
Populaţia de mistreţi are o densitate foarte mare în România, cu mult peste media optimă. În unele fonduri de vânătoare înregistrăm depăşirea densităţii maxime de 0,5 mistreţi/kmp, motivul fiind nerespectarea cotelor de vânătoare, nerespectarea cerinţelor de a se vâna întregul efectiv de mistreţi în zonele infectate, neefectuarea supravegherii pasive, în sensul necolectării cadavrelor de mistreţi în vederea testării lor, susţine ANSVSA. Falimentul ameninţă fermele rămase Un lucru extrem de grav care s-a întâmplat în aceşti ani a fost distrugerea efectivelor de matcă.
Potrivit lui Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, am pierdut deja 30% din efectivele de scroafe. Un focar de pestă porcină africană a fost confirmat recent la una dintre fermele companiei Premium Porc, cu aproximativ 30.000 de porci. Dintre aceştia, 4.000 erau efective de matcă. Pentru refacerea fermelor trebuie făcute investiţii serioase, dar bani nu sunt. “În prezent, noi dăm porcul în viu cu 5,2-5,3 lei/kg la poarta fermei, în condiţiile în care costul de producţie este 6-6,2 lei/kg”, ne spune Ioan Ladoşi, aşa că falimentul ameninţă fermele rămase încă în picioare.
Piaţa, ocupată de nemţi
Din septembrie anul trecut şi Germania se confruntă cu PPA, iar piaţa asiatică, de care fermierii nemţi sunt foarte dependenţi, a reacţionat imediat. China, Japonia şi Coreea de Sud au anunţat suspendarea importurilor de carne de porc din această ţară. Închiderea acestor ţări, care sunt responsabile pentru un sfert din exporturile Germaniei de carne de porc, a dus la o supraproducţie de carne, ea fiind plasată pe alte pieţe. Aşa se face că România este invadată acum de carne de porc din Germania. “Preţul în Germania a scăzut, ceea ce a făcut ca importurile din această ţară să crească. Astfel, am fost şi noi forţaţi să scădem preţurile, pentru că retailerii ne spun că dacă nu acceptăm cât ne oferă, cumpără din Germania”, ne spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.
Importurile de carne de porc au ajuns să acopere 80-85% din consum, iar dacă lucrurile vor continua aşa, probabil vom închide toate fermele din România. Asta va însemna distrugerea sistemului de creştere şi îngrăşare a porcilor, dar şi dependenţa de importuri. Luând în calcul protecţia pe care o face fiecare stat pentru cetăţenii săi, în contextul pandemiei de coronavirus, dar şi a secetei de anul trecut, care a dus la scumpirea cerealelor, vom asista, nu peste mult timp, la scumpirea importurilor. Asta va afecta consumatorii români, mai ales că circa 70% din români au venituri foarte mici. Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară
80% din porcii ucişi de la apariţia PPA în România au provenit din fermele comerciale.
O statistică a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor arată că populația optimă de mistreț ar fi de 37.000 de exemplare, însă am depășit cu mult acest număr. De exemplu, în 2019 am avut 99.633 de capete.
