x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Băncile din România nu prea se concurează.

Băncile din România nu prea se concurează.

de Daniel Ionaşcu    |    02 Oct 2011   •   21:00
Băncile din România nu prea se concurează.

Bancile prezente in tara noastra isi taxeaza clientii din Romania mult mai scump decat suratele lor din Occident, iar marjele lor mari de profit arata ca nu se concureaza indeajuns, a declarat sambata Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

'Marjele la bancile din Romania sunt mari, ceea ce inseamna ca la noi concurenta nu este mare. Comisia Europeana este ingrijorata', a spus Chiritoiu intr-o conferinta desfasurata la Sinaia. Afirmatiile sale au fost inta­ri­te si de Eugen Chirovici, consi­lier in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 'Chiar daca avem multe entitati bancare in Ro­mania, daca ne uitam la co­te­le de piata, 60%-70% din total e concentrat in doar cateva banci mari', a spus consilierul BNR. Chirovici a spus ca a fost vorba despre o lacomie a bancilor, care 'risca sa taie gasca cu oua de aur', dublata de o la­co­mie a consumatorilor, care au trecut de la fenomene gen Ca­ritas la preferintele pentru depozite cu dobanzi imense, de 30%, iar mai nou au descoperit creditele cu dobanzi mici. 'Cand ai 500.000 de romani insolvabili, ai o problema. Nu neaparat economica, ci una sociala', a completat Chirovici. 'Intr-o lume ideala, noi, cei de la Consiliul Concurentei, am dori ca bancile sa isi ia gatul una alteia, sa faca profit cat mai mic, iar ban­che­rii sa nu-si dea bonusuri', a punctat Chiritoiu.

Declaratiile celor doi oficiali vin dupa ce la finele saptamanii trecute Comisia Europeana a propus o taxa pe tranzactiile financiare reali­zate de banci, asiguratori si fondurile spe­cu­la­ti­ve. Jose Manuel Durao Barroso, presedintele Co­misiei Europene, a catalogat taxa drept o im­partire dreapta a poverii crizei intre banci si contribuabili. 'In ultimii trei ani, statele membre (ale Uniunii Europene – n.r.) – ar trebui sa zic contribuabilii – au ajutat si au furnizat garantii in valoare de 4,6 trilioane de euro sectorului financiar. Este timpul ca sectorul financiar sa faca o contributie inapoi societatii', a spus el, adaugand ca deja in anumite state bancile isi platesc cota. In aceeasi linie, Eugen Chirovici a spus si el ca bancile au trecut de la o extrema la alta: daca inainte de criza au dat credite cu nemiluita, acum fenomenul e invers. 'Inainte de criza, 90% din creditele de consum s-au dat pe produse de import: masini, televizoare etc. Banii au traversat corpul economiei romanesti fara a lasa in urma vreo proteina, vreo glucida. Au ajuns in Germania sau Turcia', a spus el.

Iesirea din criza nu poate fi imaginata fara increderea consumatorilor si reluarea creditarii. 'Cand un sofer merge prin viscol, daca intra in panica, probabilitatea de a avea un accident e mai mare, indiferent de conditiile meteo', s-a exprimat el plastic. Referindu-se la noile norme de creditare propuse de BNR, el a spus ca 'relansarea creditarii nu inseamna relansarea haotica a creditarii'.

Potrivit unui studiu al Consiliului Concurentei, romanii au economisit in total 81 de milioane de lei si 17,8 milioane de euro de la intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta 50/2010 in iunie. 'Ordonanta creditelor' a eliminat comisionul de rambursare anticipata sau l-a redus in unele cazuri. Acest lucru a permis accesarea a 160.000 de credite de refinantare si rambursarea anticipata partial a 229.000 de imprumuturi. Volumul creditelor de refinantare a fost de 2,169 miliarde de lei si de 338 de milioane de euro, in timp ce volumul rambursarilor anticipate partial a fost de 542 de milioane de lei si 262 de milioane echivalent euro.

×