BNR, lider de proiect european pentru consultanța unei bănci centrale

Schimbare semnificativă de apreciere în UE pentru Banca Națională a României, care devine, în premieră, conducător de proiect european pentru o altă bancă centrală din Europa. Gradul de soliditatea profesională este atestat de atribuirea unui proiect european destinat sectorului financiar-bancar din Republica Moldova unui consorțiu format din băncile centrale din România, Olanda  și Lituania.

În 22 iulie, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a notificat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu privire la câștigarea procesului de selecție pentru asistență în proiectul de reformă a sistemului de supraveghere, guvernanță corporativă și management al riscurilor de consorțiul format din trei bănci centrale din țări membre UE - România, Regatul Țărilor de Jos și Lituania. Proiectul este finanțat de UE, urmează a se derula pe o perioadă de 24 de luni și se adresează Băncii Naționale a Moldovei și Comisiei Naționale a Pieței Financiare a Republicii Moldova.

BNR conduce proiectul la Chișinău

Implementarea proiectului se  va realiza de Banca Națională a României, în calitate de lider de proiect, Banca Națională a Regatului Țărilor de Jos și Banca Lituaniei, parteneri juniori în consorțiu, în colaborare cu Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Națională pentru protecția Consumatorilor din România. Obiectivul proiectului îl reprezintă - potrivit unui comunicat al BNR - „sprijinirea Republicii Moldova în implementarea unor reforme legate de Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova/Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător(DCFTA) și Agenda de Asociere, prin consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul financiar”. Activitățile specifice de asistență se referă la: consolidarea cadrului macroprudențial pentru prevenirea acumulării riscurilor sistemice, alinierea cadrului legal al supravegherii sectorului de asigurări și asigurări auto de răspundere civilă la cerințele acquis-ului UE, elaborarea unui nou cadru legal pentru consolidarea supravegherii creditării nebancare, revizuirea reglementărilor interne privind monitorizarea infrastructurii pieței financiare și a plăților.

„Acest proiect se încadrează în așa-numitele acțiuni „twinning”,  care reprezintă instrumentul de cooperare dintre autoritățile din statele membre ale UE și cele ale unei țări beneficiare din afara acesteia”, ne-a declarat  Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR. „Este semnificativ că am reușit să obținem pentru prima dată poziția de lider într-un proiect finanțat de UE pentru consultanță externă în Republica Moldova, ceea ce arată o schimbare de paradigmă”, a adăugat oficialul băncii centrale.

Lungul drum al reformei

Pentru a înțelege cadrul în care se implementează proiectul de la Chișinău condus de BNR, este interesant de rememorat parcursul reformării sistemului bancar în România și adaptarea lui până la integrare în sistemul băncilor centrale europene. Reforma sistemului bancar românesc a început de facto în decembrie 1990, când sistemul monobancar a fost înlocuit cu un sistem pe două niveluri: BNR și băncile comerciale. În procesul de organizare a unui sistem bancar de tip occidental, BNR a transferat activitățile sale comerciale unei bănci nou înființate, Banca Comercială Română (BCR). Până atunci, sistemul bancar era similar cu cel din alte economii cu planificare centrală. Mai existau bănci specializate, ce finanțau sectoare specifice - BRCE, Banca pentru Agricultură, Banca de Investiții, CEC. În plus, pe teritoriul României funcționau și două bănci străine (Societe Generale - Franța și Manufacturers Hanover Trust - SUA), la care se adăugau 800 de cooperative de credit și 6.000 de case de ajutor reciproc. În aprilie 1991, Parlamentul României a adoptat Legea privind activitatea bancară (Legea 33/1991) și Legea privind Statutul Băncii Naționale a României (Legea 34/1991). Un pas important l-a reprezentat înființarea unui sistem de garantare a depozitelor bănești pentru protejarea deponenților persoane fizice. Acesta a fost inclus pe lista elementelor privind reforma sectorului financiar, negociată cu Banca Mondială, în octombrie 1995, pentru încheierea acordului de împrumut FESAL. Cristian Bichi, unul dintre tinerii specialiști angajați în 1990 în Banca Națională, ajuns acum între „veteranii reformei”,  consilier al guvernatorului BNR, menționează că „actul normativ respectiv - OG nr. 39/1996 - a fost elaborat pe baza studierii experienței a 12 țări europene și a reglementărilor UE relevante și a încorporat propunerile ministrului de Finanțe de atunci, Florin Georgescu”. Acesta este doar un  episod din istoria reformei sistemului bancar, care a cuprins un pachet substanțial de legislație specifică pe baza căruia s-a deschis drumul de privatizare a băncilor, trecerea la „leul greu” și convertibilitatea monedei naționale în condiții de stabilitate și sustenabilitate a cursului.

Politica monetară are nevoie de independență și încredere

 Reforma sistemului bancar nu s-a putut realiza fără a avea ca liant încrederea populației, a investitorilor, a antreprenorilor și decidenților în banca centrală și în conducerea ei. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, subliniază că încrederea reciprocă este necesară pentru a îndeplini obiectivul mandatului primit prin lege de banca centrală: stabilitatea prețurilor, adică prezervarea puteri de cumpărare a monedei naționale prin menținerea inflației sub control. „Băncile se bucură de încredere și dezamăgesc rar, în ciuda faptului că nu de puține ori trebuie să ia decizii dificile nepopulare. Datoria băncilor centrale este să ia exact genul acesta de decizii grele, cu consecințe de rigoare, doar atunci când se impune, pentru că doar astfel se evită instalarea unui fenomen mult mai periculos: apariția unei inflații înalte sau, mai rău, a hiperinflației”. Opiniile lui Cristian Popa, prezentate într-un recent articol de specialitate, în 13 iulie, prezintă subiectul încrederii, ca factor subiectiv, în contextul concret material al nivelului dobânzilor de politică monetară.

 „În aceste 15 luni de pandemie, BNR nu a exagerat, nu a ținut dobânzile la niveluri prea înalte, dar nici nu s-a grăbit să le reducă la niveluri nesustenabil de mici, deși doleanțe erau, slavă Domnului. Ne-am oprit acolo unde trebuia cu aceste reduceri. Nu am căzut în capcana presiunilor de reducere excesivă a dobânzilor, și asta se dovedește un aspect bine-venit astăzi când inflația începe să-și arate colții”

Cristian Popa, membru CA al BNR

Ungaria anunță creșterea dobânzilor

Unele voci au criticat BNR pentru că nu a împins la valori foarte mici nivelul dobânzii de politică monetară, așa cum a făcut-o Ungaria. Acum, la Budapesta sunt anunțate însă măsuri rapide de renunțare la politica dobânzilor mici. În 28 iulie 2021, Arpad Kovacs, președintele Consiliului Fiscal, declara, potrivit MTI, agenția oficială de știri, că „banca centrală maghiară ia măsuri de reducere a inflației. Una dintre acestea este creșterea dobânzii de referință”.

Mugur Isărescu, care a împlinit 72 de ani la 1 august, a condus din 1990 lungul drum al reformei sistemului bancar românesc, BNR ajungând acum în poziția de a fi lider în proiecte europene de consultanță pentru alte bănci centrale din Europa