Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa de contabilitate şi consultanţă din România este estimată să atingă 250 de milioane de euro până la finalul acestui an. “Este împărţită între patru mari jucători internaţionali care oferă servicii de contabilitate, companii mari de contabilitate, cu cifră de afaceri între 1,5 şi 2 milioare de euro, şi micile firme de contabilitate, inclusiv PFA-uri”, a declarat Marcel Vulpoi, manager general la firma V&TM. Acesta a mai precizat că mai mult de 60% din banii din piaţă sunt la firmele mici de contabilitate şi la persoanele mici autorizate (PFA), în timp ce numai 20 de milioane de euro sunt la companiile mari de contabilitate. Restul de bani sunt împărţiţi de cele patru mari firme internaţionale de contabilitate şi audit prezente în România.
Optimizare fiscală
Bugetul ar putea aduna mai mulţi bani dacă ar fi luate două măsuri de optimizare fiscală, consideră Vulpoi, care este şi profesor la ASE. Mutarea impozitării de la nivelul pesoanei juridice la nivelul persoanei fizice ar aduce mai mulţi bani la buget. “Să ne gândim când am cerut fiecare dintre noi un bon fiscal. Nu am cerut pentru că nu aveam ce să facem cu el. În schimb, dacă am primi deductibilităţi, să zicem că, în locul unei cote unice de 20%, am plăti doar 10% dacă am avea bonuri fiscale cu care să justificăm o sumă de bani, să spunem jumătate din venitul brut, atunci am fi foarte interesaţi să cerem aceste documente”, a declarat Vulpoi. Acesta a mai explicat că prin această metodă s-ar scoate la lumină o parte din economia subterană, şi statul ar încasa astfel mai mulţi bani. Un astfel de sistem se aplică în SUA şi în Marea Britanie.
O a doua măsură benefică pentru buget ar fi aplicarea de măsuri simplificate de TVA pentru tranzacţiile business to business, în sensul ca marfa să circule fără TVA între firme şi numai la consumatorul final să se aplice TVA. “Evaziunea fiscală din TVA este enormă, se vorbeşte de 7 miliarde de euro. Poate fi redusă prin această metodă, pentru că evaziunea nu se face la consumatorul final, ci pe lanţul dintre firme, de la producător sau importator până la vânzător. Este suficient ca pe acest lanţ să existe o singură firmă-fantomă ca să se producă evaziunea”, a mai spus Vulpoi.
