Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Analiştii de la Bloomberg Economics estimează că epidemia de coronavirus ar putea provoca economiei mondiale pierderi de 2,7 trilioane de dolari, echivalentul Produsului Intern Brut (PIB) al Regatului Unit în 2019, în scenariul în care toate cele mai mari 10 economii ale lumii se vor confrunta cu un șoc sever. Pentru a avea o imagine mai clară a ceea ce înseamnă această pierdere, trebuie spus că ea este egală cu PIB-ul României pe 100 de ani. În acest caz, creşterea economică globală în 2020 ar fi zero. La rândul său, compania de consultanţă McKinsey susţine că în ipoteza unei pandemii de coronavirus ce va declanșa recesiunea economică, boala va continua să se extindă în trimestrele doi şi trei din acest an, depăşind puterea de reacţie a sistemului medical. Acesta este cel mai negru scenariu analizat de experţii McKinsey, iar în această variantă, la nivel global, Produsul Intern Brut ar va avea o dinamică cuprinsă între -1,5% şi 0,5%.
Pentru a surprinde impactul economic al unei pandemii globale, analiştii de la Bloomberg Economics au analizat mai multe scenarii, iar cel mai negru luat în calcul a fost cel în care toate cele mai mari 10 economii ale lumii se confruntă cu un șoc sever, echivalent cu scăderea creșterii economice pe care o înregistrează China în primul trimestru al anului. Dacă se va întâmpla asta, creșterea globală a anului se va reduce la zero. SUA vor intra, alăturându-se Zonei euro și Japoniei, în recesiune, iar economia Chinei va creşte cu doar 3,5%, cea mai lentă creştere a înregistrărilor din 1980, când reformele lui Deng Xiaoping erau în curs. La nivel mondial, valoarea producției pierdute va atinge în această previziune 2,7 trilioane de dolari, notează Bloomberg Economics. Acesta este scenariul extrem analizat de Bloomberg Economics, care îşi bazează estimările pe evoluţia situaţiei din China, distribuția cazurilor de coronavirus în alte țări, pe previziunile privind riscurile la adresa lanțurilor de aprovizionare globale etc. Punctul de pornire a analizei celor de la Bloomberg Economics este ceea ce se întâmplă în China, unde vânzările de autovehicule au scăzut cu 80%, traficul de pasageri a scăzut cu 85% față de nivelurile normale, iar sondajele comerciale ating minime record, ceea ce înseamnă că economia Chinei, practic, s-a oprit. Bloomberg Economics estimează că în China creșterea PIB-ului în primul trimestru al anului 2020 a scăzut la 1,2% an/an, iar dacă economia ţării nu îşi va reveni rapid în martie, chiar și această prognoză s-ar putea dovedi prea optimistă, notează Bloomberg Economics.
Dacă China reuşeşte să pună rapid sub control epidemia şi economia se trezeşte la viaţă în al doilea trimestru, atunci se estimeză că impactul asupra restului economiei mondiale ar putea fi mai redus.
Analiză Bloomberg Economics
Marea necunoscută: Cât de repede îşi revine China
Un sondaj realizat de Made-in-China.com - una dintre principalele platforme care leagă furnizorii chinezi și cumpărătorii la nivel mondial - a constatat că la sfârșitul lunii februarie, 80% din firmele producătoare îşi reluaseră operațiunile, iar până la sfârșitul lunii aprilie capacitatea de producție a ţării ar trebui să revină la normal. Dacă se va întâmpla acest lucru, un șoc sever în prima jumătate a anului ar fi urmat de o recuperare în a doua parte. În cazul în care economia chineză ar avea nevoie de o perioadă mai lungă de recuperare, iar alte economii puternice, precum cele ale Coreei de Sud, Italiei, Japoniei, Franței și Germaniei se vor confrunta cu probleme, analiştii de la Bloomberg Economics estimează că aceasta va duce la o creștere globală pentru 2020 de maximum 2,3%, sub previziunea anterioară epidemiei, care indica o creştere de 3,1%.
Zona euro nu scapă de recesiune
Într-un alt scenariu luat în calcul de Bloomberg Economics, se analizează varianta în care economiile Coreei de Sud, Italiei, Japoniei, Franței și Germaniei vor fi lovite de un şoc mai puternic, la care se adaugă şocuri mai mici pentru toate ţările care au raportat cazuri de coronavirus la începutul lunii martie. Este vorba despre SUA, India, S.U.A., Canada și Brazilia, ceea ce înseamnă că toate cele mai mari 10 economii ale lumii vor suferi o încetinire a economiei pe fondul luptei pentru a opri răspândirea virusului. În acest scenariu, creșterea globală pentru 2020 se ridică la 1,2%, Zona euro și Japonia intră în recesiune, iar creșterea economică a Statelor Unite scade la 0,5%.
Virus sezonier, recuperare rapidă
În cel mai bun scenariu analizat de consultanţii de la McKinsey, în care se consideră că virusul este sezonier, este presupusă o recuperare rapidă a economiei, în pofida creşterii numărului de îmbolnăviri în afara Chinei. “Deşi reacţia publică este puternic emoţională, iar cererea pe anumite segmente este afectată, există şanse mari ca autorităţile publice din Europa să aibă capacitatea - demonstrată deja de cele chineze - de a reacţiona rapid şi a gestiona eficient criza”, potrivit analizei citate. În această variantă, estimările pentru PIB-ul global în 2020 vor suferi o contracţie mică, aşteptările fiind de creştere cu numai 2%, faţă de 2,5%, cât se presupunea iniţial.
Scenariul 2: epidemie până la 8 săptămâni
Cel de-al doilea scenariu al celor de la McKinsey porneşte de la incapacitatea europenilor de a se mobiliza la fel de rapid precum chinezii, însă transmisia epidemiei va rămâne localizată în Europa şi SUA, datorită contramăsurilor luate de autorităţi şi companii. În acest context, peste Ocean, este probabil să se consemneze între 10.000 şi 500.000 de îmbolnăviri, dintre care jumătate vor fi în mari aglomerări urbane. Durata epidemiei se poate prelungi la 6 - 8 săptămâni, iar efectul economic se va concretiza printr-o creştere a Produsului Intern Brut global cu 1% - 1,5% în 2020.
McMcKinsey: Încetinirea economică va afecta mai ales firmele mici şi mijlocii, precum şi economiile mai puţin dezvoltate. Cel mai mult vor avea de suferit sectoare de servicii, precum cele de transport aerian şi turism.
Prin contrast, este posibil ca maladia COVID-19 să se transforme într-un veritabil catalizator al activităţii în anumite sectoare industriale. În ceea ce priveşte consumul, cererea va înregistra o scădere, ce va genera efecte negative asupra firmelor producătoare de bunuri de larg consum şi a distribuitorilor acestora. Lucrurile vor reintra în normal în mai-iunie 2020.
Analiza companiei de consultanţă McMcKinsey
Avertismente de la OCDE şi Goldman Sachs
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și-a redus așteptările de creștere globală la 2,4% de la 2,9% și a avertizat că poate scădea la 1,5%. De asemenea, Goldman Sachs se așteaptă la o contracție globală în prima jumătate a anului. Prognozele recente privind creșterea PIB-ului din primul trimestru în China variază de la 5,8% până la -0,5%, subliniind gradul ridicat de incertitudine.
Pesimismul loveşte mediul de afaceri românesc
Potrivit studiului PwC România HR Barometru, publicat ieri, privind impactul COVID-19 asupra afacerilor în România, 18% dintre respondenți estimează o scădere a veniturilor de până la 20%, în timp ce 6% dintre cei chestionaţi estimeză o scădere a veniturilor între 20-50%, 2% între 50-80%, în timp ce 9% nu se așteaptă la o reducere a veniturilor. Pe de altă parte, 65% dintre cei care au participat la studiu au spus că nu a făcut încă evaluări. Dintre sectoarele economice care se așteaptă la o diminuare a veniturilor de până la 20% se detașează cu un procent mare de răspunsuri transporturile (75% dintre respondenții din acest sector au dat acest răspuns). De asemenea, 25% dintre companiile chestionate din industria auto (producători și distribuitori) consideră că scăderea veniturilor va fi de până la 20%. Aceeași estimare a fost făcută de 22% dintre companiile respondente din servicii financiare, 21% din bunuri de larg consum (distribuție, logistică) și 20% din energie. ”Primele sectoare care resimt impactul pandemiei COVID-19 sunt cele care depind de mobilitatea persoanelor: transporturi, ospitalitate, turism. Însă efectele negative se vor transmite treptat către alte domenii de activitate pentru că toate industriile sunt interconectate. Din acest motiv, sunt necesare măsuri rapide pentru supraviețuirea celor grav afectați, precum și un plan pe termen mediu de relansare economică, potrivit lui Daniel Anghel, Partener al PwC România.
Consider că într-o primă etapă măsurile care trebuie sa fie luate trebuie să asigure continuitatea fluxului de numerar pentru cei cărora li se reduc vertiginos încasările. Mă refer la plata datoriilor pe care statul le are față de companii, de exemplu, rambursarea imediată a TVA, a sumelor pentru concedii medicale, precum și la amânarea plății unor taxe și contribuții. În a doua etapă, după o evaluare mai temeinică a impactului, ar trebui gândit un plan de măsuri care să sprijine mediul privat pentru a menține locurile de muncă și, implicit, veniturile populației și ale companiilor.
Daniel Anghel, Partener al PwC România.
Studiul a fost derulat în perioada 11 - 13 martie 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 104 de companii participante din sectoarele: bunuri de larg consum, auto (producție și distribuție), transporturi, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, energie (producție, utilități, distribuție), distribuitori (retail & logistică), servicii externalizate etc.
