De câţi bani au nevoie coloşii bancari cu picioare de lut pentru a naviga prin criza datoriilor

“Cate bordeie, atatea obiceie', zice o vorba din popor. Abia ce s-a uscat cerneala pe rezultatele testelor de stres realizate de Autoritatea Bancara Europeana (European Banking Authority – EBA, nr) pe “Batranul Continent', ca deja au aparut sI rapoartele care sa indice adevaratul necesar de capital.

JP Morgan&Chase estimeaza ca 20 de banci europene ar putea avea nevoie de capital suplimentar 80 miliarde euro, rezultat la care au ajuns dupa derularea unor teste de stres proprii, dar pornite cu premize si criterii mai dure, fata de EBA. Banca de investitii Morgan Stanley estimeaza ca institutiile europene ar avea nevoie de 40 miliarde euro, in vreme ce elvetienii de la Credit Suisse scriu intr-o analiza ca 49 de institutii de credit ar avea nevoie de 83 miliarde euro.

O alta analiza, de date aceasta realizata de Reuters, arata ca Unicredit, Societe Generale sI Deutsche Bank ar putea fi primele institutii financiare europene care sa fie nevoite sa atraga capital suplimentar in cazul unor probleme mai mari in zona euro. Acestea au trecut cu brio testele de stres, insa sunt vulnerabile la extinderea problemelor din Grecia catre alte tari.

UniCredit ar putea avea nevoie de capital suplimentar de 5,6 miliarde euro, dar suma ar putea ajunge sI la 7 miliarde de euro, in functie de viteza sI severitatea crizei datoriilor. De asemenea, Societe Generale si Deutsche Bank au nevoie de 3 miliarde euro fiecare, pentru a atinge standardele globale de capital intr-un scenariu cu doi ani de recesiune si pierderi “realiste' pe obligatiunile de stat din zona euro, potrivit estimarilor Reuters.

“Multe banci vor avea nevoie de majorari de capital in cazul unei contagiuni cauzate de problemele din Grecia, Portugalia si Irlanda', potrivit managerului unui fond de investitii.

Amenintarea continua asupra pietelor europene deoarece iminentul faliment tehnic al Greciei ar putea trage dupa sine sI Portugalia sI Irlanda.

Marea majoritate a analistilor considera ca EBA a impus criterii care nu au luat in calcul probabilitatea pierderii de bani pe titlurile de stat ale tarilor cu probleme iar rezultatele nu sunt de incredere, chiar daca prezinta o parte a problemelor din sistem.