Deficit de 2 miliarde de euro în 2020 la produsele agroalimentare

Deficitul României la comerțul cu produse agroalmentare a fost de circa două miliarde de euro în 2020, deoarece importurile au crescut la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile au scăzut până la 6,9 miliarde de euro, arată Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Seceta pedologică din anul 2019-2020 a afectat producția şi exporturile, iar deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de anul anterior. Cel mai mult s-au redus exporturile de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia.

În  UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro, față de 2,654 miliarde de euro în 2019, iar excedentul cu ţările extracomunitare s-a redus la 1,236 miliarde de euro în 2020, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.

Valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, de 6,99 miliarde de euro, iar importurile au crescut cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Exporturile în interiorul blocului comunitar au fost de 4,4 miliarde euro, mai mic față de 4,57 miliarde euro în 2019, iar în statele terţe au totalizat 2,58 miliarde euro, de la 2,62 miliarde euro în 2019. În privința importurilor, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, faţă de 7,22 miliarde de euro în 2019, iar în zona non-UE au fost de 1,346 miliarde de euro, în creştere cu 12,1% raportat la 2019, când s-au situat la 1,2 miliarde euro.

Grupele de produse care au dus la deficit sunt: carnea de porc şi animale vii din specia porcine, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată şi alte preparate alimentare care conţin cacao, lapte, smântână, unt, brânzeturi şi alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahăr, băuturi alcoolice, preparate şi conserve din peşte, îngheţată.
Carnea de porc şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi au ocupat primele două locuri în topul importurilor, cu 280.100 tone, la o valoare de 593 milioane de euro, și 173.500 tone, la 383,3 milioane de euro. Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe locul trei, cu 521.500 tone, în valoare de 325,4 milioane de euro.
România a plătit de peste 12 ori mai mult pentru o tonă de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, achiziţionată din UE, decât a încasat pentru o tonă de grâu livrat pe aceeaşi piaţă.

Dezvoltarea sectoarelor fructelor şi legumelor, al plantelor vii şi produselor de floricultură, concomitent cu organizarea producătorilor şi a filierelor agroalimentare, ar putea ajuta la reducerea deficitului comercial agroalimentar.

Totodată, trebuie să exportăm alimente provenind din agricultura ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri şi spirtoase, ţigarete şi rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate şi brânzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, preparate şi conserve din carne, miere.

Încasări mari sunt din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc în 2020 fiind porumbul, cu 5,71 milioane de tone şi încasări de peste 1,08 miliarde de euro.
Grâul se ocupă pe locul secund, cu 4,33 milioane de tone exportate în spaţiul intra şi extracomunitar, şi încasări de 844,3 milioane de euro, ţigări, cu 41.300 tone, cu 702,7 milioane de euro.

Din 2015, deficitul comercial agroalimentar a crescut, importurile fiind mai mari mai decât exporturile.
România a avut un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare în 2019, în creştere cu circa 8% faţă de anul anterior, când a fost de 1,133 miliarde de euro.