Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul 2021 va pune sub o presiune foarte mare economia românească pe fondul persistenţei pandemiei de coronavirus. Deficitul bugetar ridicat, văzut ca una dintre marile vulnerabilităţi ale României, creşterea în continuare a cheltuielilor publice, dezechilibrele economice care s-au accentuat, închiderea de firme, creşterea şomajului sunt principalele probleme pe care autorităţile vor trebuie să le gestioneze anul următor, potrivit specialiştilor consultaţi de Jurnalul.
România se află într-un echilibru extrem de fragil, iar orice bruscare a economiei îl poate destrăma. Pe de altă parte, gradul redus de absorbţie a fondurilor europene, veşnica problemă a României, va pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de a profita de fondul de relansare a UE, care este unul dintre principalele motoare ale relansării economice. Că economia românească şchioapătă este pe zi ce trece un lucru tot mai greu de mistificat, în ciuda fardului gros aplicat de Guvern. În 2020, multe lucruri nu vor mai fi schimbate, preferându-se temporizarea, pentru că ne aşteaptă alegerile parlamentare, iar Guvernul, susţinut în principal PNL, nu este dispus să adopte măsuri economice impopulare pentru a nu-şi îndepărta potenţialii votanţi. Cum va evolua însă economia românească în 2021 şi la ce ar trebui să ne aşteptăm sunt întrebările la care am aflat răspunsuri de la 18 specialişti din mediul de afaceri.
Dacă pandemia de Covid-19 va continua şi Guvernul va fi obligat să ia noi măsuri pentru a limita răspândirea virusului, economia va avea de suferit. Perspectivele ei de recuperare şi, ulterior, de creştere vor fi foarte limitate, iar acest lucru va afecta o parte tot mai mare din populaţie, pe fondul închiderii de firme, este una din părerile împărtăşite de mulţi dintre analiştii consultaţi de Jurnalul. Acest lucru va însemna şomaj mai mare, scăderea veniturilor şi, deci, sărăcie pentru mai mulţi români. Pe de altă parte, rămâne de văzut ce se va întâmpla cu majorea pensiilor. Va rămâne 14%, ca în varianta Guvernului PNL, sau se va merge pe varianta de creştere cu 40% impusă în Parlament de PSD?, este o altă întrebare de al cărei răspuns depind în mare măsură finanţele ţării anul viitor, spun specialiştii cu care am stat de vorbă. „Dacă majorarea pensiilor cu 40%, adoptată recent de Parlament, nu va fi inversată, aceasta ar afecta în mod serios stabilitatea macroeconomică şi, pe termen scurt, ar conduce la o retrogradare a ratingului suveran al României”, este şi avertismentul lansat de Banca Mondială în ultimul său raport. În cazul unei creşteri de 40% a pensiilor, combinat şi cu alte creşteri de cheltuieli, Agenţia Standard&Poor’s se așteaptă ca deficitul bugetar al României să depășească 10% din PIB în 2021 și să se mențină în apropierea acestui nivel în următorii doi ani. Prinsă în această capcană a cheltuielilor, România riscă să fie retrogradată în categoria „junk” – nerecomandat investitorilor, după ce în vară a evitat la mustaţă expulzarea în această categorie, dând, în schimb, asigurări că nu va majora pensiile cu 40% la 1 septembrie 2020, în contextul cheltuielilor cu pandemia. O eventuală retrogradare a ratingului suveran la „junk” ar da peste cap multe dintre previziunile pentru anul viitor, crescând gradul de incertitudine în ceea ce priveşte evoluţia economiei. Destrămarea echilibrului fragil în care ne aflăm acum ar atrage după sine o scădere a încrederii investitorilor în economia naţională. De asemenea, am asista la majorarea costurilor de împrumut ale guvernului, ceea ce ar crea dificultăţi suplimentare în a ne finanţa deficitul bugetar, dar în acelaşi timp ar duce şi la creşterea costurilor de împrumut ale populaţiei.
„Severitatea recesiunii şi magnitudinea revenirii din 2021 vor depinde de evoluţia crizei sanitare şi răspunsul decidenţilor, de impactul stimulentelor economice şi de consecinţele stimulentelor adoptate la nivelul UE. O reducere substanţială a deficitului în 2021 este puţin probabilă, deoarece Guvernul (României - n. red) va trebui să sprijine procesul de revenire economică. Pe termen scurt, autoritățile vor trebui să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus și să limiteze consecințele economice și sanitare.”
Prognoza Băncii Mondiale
„Produsul Intern Brut va urca cu 4,6% anul viitor. Prognoza anterioară, din luna aprilie, avansa o creștere de numai 3,9%. Previziunea pentru rata șomajului a rămas neschimbată, la 6% în 2021.”
Prognoza FMI
„Pentru 2021, este de aşteptat o creştere cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai. România se confruntă cu recesiune anul acesta, pe fondul reducerii consumului şi scăderii exportului.”
Raport BERD
1. Cum vom trăi în 2021? Adrian Vasilescu: „Suntem pe muchie de cuțit”
2. Cum vom trăi în 2021? Adrian Mitroi, analist economic: „20 de temeri pentru 2021”
7. Cum vom trăi în 2021? Daniel Dăianu: „Adâncirea deficitelor gemene singularizează România”
8. Cum vom trăi în 2021? Daniel Apostol, analist economic: „De la Anul Covid la anii virusului”
15. Cum vom trăi în 2021? Gabriel Biriş, consultant financiar: „Mergem pe sârmă la anul”
16. Cum vom trăi în 2021? Adrian Negrescu, consultant economic: „Sperăm să avem un guvern stabil”
17. Cum vom trăi în 2021? Dan Schwartz, expert fiscal: „Mediul de afaceri este pregătit pentru revenire”
