Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei 29 de ani de economie de piaţă ne-au adus o creştere evidentă a vânzărilor la exterior, dar şi o explozie la capitolul cumpărări, astfel că de la un “plus” mic am ajuns la un “minus” uriaş. În plus, exportăm în special materii prime şi mărfuri cu valoare adăugată redusă şi importăm produse de înaltă tehnlogie, adică suferim de aceeaşi “boală” pe care o remarca, în urmă cu peste 100 de ani, fostul ministru al Industriei şi Comerţului Nicolae Xenopol.
România a acumulat, în perioada 1990-2018, un deficit comercial (diferenţa dintre importuri şi exporturi) echivalând cu peste 210 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie de circa 7,3 miliarde de euro pe an, după cum arată o analiză dată publicităţii de Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Ne confruntăm în present cu un deficit major, deşi am plecat de la un excedent. În 1990, exporturile depăşeau cu puţin importurile, dar cele două valori se situau la cote mici, sub 10 miliarde de euro fiecare.
În cei 29 de ani de capitalism, România a vândut tot mai mult, astfel că în 2018 exporturile au ajuns la aproape 68 miliarde de euro. Dar am şi cumpărat în volum din ce în ce mai mare, importurile atingând anul trecut 83 miliarde de euro, rezultând un deficit de 15 miliarde de euro, conform datelor INS.
Dăm haine, luăm motoare
În toată această perioadă, dintr-un număr de 96 grupe de produse, 73 de grupe au totalizat un deficit de 377 miliarde de euro, şi numai 23 de categorii au înregistrat un excedent de circa 164 miliarde de euro.
Cinci grupe de produse generează aproximativ 49% din deficitul comercial al ţării: combustibili şi uleiuri minerale (cu un deficit de 57,75 miliarde de euro); cazane, turbine, motoare, aparate şi dispozitive mecanice (50,8 miliarde de euro); material plastic şi articole din material plastic (29,94 miliarde de euro); produse farmaceutice (26,39 miliarde de euro); maşini, aparate şi echipamente electrice (19,4 miliarde de euro).
În schimb, alte cinci grupe de produse contribuie cu 65% la excedentul total: articole şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât tricotaje (cu un excedent de 39,65 miliarde de euro); mobilă, aparate de iluminat, articole similare (20,3 miliarde de euro); lemn, cărbune de lemn, articole din lemn (16,98 miliarde de euro); încălţăminte şi componente ale acesteia (16,06 miliarde de euro); vapoare, nave şi structuri plutitoare (13,08 miliarde de euro).
Ceasul preţios cât 10 tone de grâu
“Exportăm mărfuri grele, voluminoase, care au valoare mică într-un volum mare, în timp ce străinătatea ne trimite mărfuri scumpe şi care au un volum mic. Un vagon de grâu de 10.000 de kilograme e necesar pentru a plăti un ceas care cântăreşte 100 de grame; pălăria unei femei elegante, care poartă marca unei mari firme de pe Rue de la Paix, reprezintă munca de un an a unei familii de ţărani; un automobil de lux este echivalentul venitului obţinut de pe un teren de 300 de hectare”. Nicolae Xenopol, La Richesse de la Roumanie (Bogăţia României), 1916.
Instrumentele ştiinţifice, semne de înviorare
Produsele de înaltă tehnologie au înregistrat, în intervalul de timp 1990-2018, un deficit comercial echivalent cu 51 miliarde de euro (în medie 1,75 miliarde de euro pe an), reprezentând în jur de 25% din deficitul României pe toată această perioadă. Totuşi, în ultimii doi ani (2017 şi 2018), instrumentele ştiinţifice au avut un excedent de peste 300 milioane de euro.
Primii patru exportatori formează şi topul primilor patru importatori, toate aceste companii având capital străin
