Europa ne acuză că am furat la Statistică

Biroul de Statistică al Uniunii Eu­ro­pene, Eurostat, a anunţat că are re­zerve în privinţa calităţii datelor ra­portate de România referitoare la de­fi­citul bugetar de anul trecut, calculat după standardele ESA95, care sunt aceleaşi pentru toate ţările membre UE.

Cauzele de suspiciune sunt legate de impactul unor companii publice asupra deficitului, mai precis este vorba despre Termoelectrica şi CFR Infrastructură. Dacă  datoriile acestor companii nu sunt introduse în cal­culul deficitului, atunci deficitul este mai mic decât în realitate. Asta este ceea ce Comisia Europeană suspectează că ar fi făcut Ministerul de Finanţe. "Pierderile unor companii nu au fost luate în calculul deficitului bugetar. Este inadmisibil, există com­panii, cum este CFR, care au pierderi de aproape un miliard de euro", a declarat Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicată.

De altfel, reprezentanţii Ministerului de Finanţe au recunoscut ieri că pierderile Termoelectrica şi CFR Infrastructură ar putea duce defici­tul de anul trecut la 6,8%-6,9%, peste cel stabilit iniţial, de 6,4%. Deficitul va rămâne însă sub limita de 7,3% stabilită cu Comisia Europeană, a de­clarat ieri Gheorghe Gherghina, se­cre­­tar de stat în Ministerul Finanţelor Pu­blice. "Companiile de stat care nu aco­peră, din venituri proprii, cel puţin 50% din cheltuielile de funcţionare sunt luate de la sectorul economic şi in­cluse la sectorul bugetar. Statistica (Institutul Naţional de Statistică – n.r.) face periodic, de două ori pe an, un test la companiile de stat pentru a stabili sau a determina în ce categorie se încadrează", a spus Gherghina.

Comisia Europeană a introdus din septembrie 2010 în deficitul calculat de Eurostat (aşa-numitul ESA) anumite companii-problemă ale sta­tului român. Este vorba despre Termoelectrica, CFR Infrastructură, CET-urile care rămăseseră neintroduse în 2008 şi Compania Naţională a Huilei Petroşani.

Guvernul român a luat notă de aceste acuze ale UE şi a decis în şe­din­ţa din 20 aprilie 2011 să verifice toa­te datele care intră în structura de­ficitului bugetar. "E vorba despre date din 2007-2009. Sunt lucruri care tre­buie verificate între Eurostat şi INS", a declarat premierul Emil Boc. Pro­blema este că INS este instituţia care ne spune că am ieşit din recesiune şi care calculează creşterea eco­no­mică. Ce credibilitate mai are INS românesc dacă va fi prins cu ocaua mică de Statistica Uniunii Europene? Un comunicat de presă venit de la INS informează că "datele din si­tu­a­ţiile financiare ale unor companii pu­blice pentru perioada 2007-2009, transmise la Eurostat în data de 31 martie a.c. de România, sunt verificate la ora actuală de experţi din Mi­nisterul Finanţelor, Banca Naţională şi INS, în vederea identificării discre­panţelor dintre conturile financiare şi nefinanciare ale CFR Infrastructură şi SC Termoelectrica SA.

Potrivit datelor Ministerului Fi­nan­ţe­lor Publice, deficitul bugetar a fost anul trecut de 6,5% din PIB. FMI a obligat Guvernul să includă în calculul deficitului bugetar din acest an şi pierderile din 30 de companii de stat centrale sau locale, precum şi titluri emise de Fondul Proprietatea, societăţile fiind astfel obligate să anunţe periodic la Ministerul Finan­ţe­lor indicatorii financiari şi ope­ra­ţi­unile efectuate. Eurostat şi-a mai exprimat asemenea rezerve şi în anii precedenţi în legătură cu Grecia, Danemarca şi Marea Britanie.

Întreprinderile cu pierderi, verificate de FMI
Astăzi soseşte în România o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional condusă de Jeffrey Franks, delegaţie care va rămâne la Bucureşti până pe 9 mai. Cea mai importantă problemă aflată pe agenda discuţiilor este situaţia întreprinderilor de stat care produc pierderi, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. "Vom discuta companie cu companie, vom vedea care este structura pierderilor şi a arieratelor şi rezultatele acestei analize vor conduce la formularea unor recomandări care să fie avute în vedere de autorităţile de la Bucureşti în lunile care urmează", a declarat Tănăsescu pentru Agerpres. După cum se ştie, problema restructurării, privatizării sau chiar a desfiinţării unor companii de stat care produc pierderi, inclusiv a unor mine de cărbune, este un capitol important al noului program stand-by de tip preventiv cu România.