FMI, nemulţumit de reforme. Delegaţia Fondului revine în România pe 25 octombrie

O misiune a Fondului Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana se va afla in Romania, in perioada 25 octombrie – 7 noiembrie 2011, pentru evaluarea politicilor bugetare. Misiunea, la care se vor alatura si reprezentantii Bancii Mon­diale, va conduce la cea de-a treia evaluare a acordului preventiv semnat in martie 2011, se arata intr-un comunicat al FMI.

La ultima evaluare din luna august, UE si FMI au cerut auto­ri­tatilor romane sa mentina disciplina bugetara si sa continue reforma in sectorul public, in conditiile in care Romania ar trebui sa revina pe cres­te­re economica in acest an, dupa doi ani consecutivi de recesiune. Pentru 2011, cresterea economica este estimata la 1,5%, iar in 2012 de 3,5-4%.
O serie de analisti au afirmat insa ca asteptarile Guvernului vor fi date peste cap de iesirea Nokia din Romania, dar si de devalorizarea puternica a leului in fata euro. Cifra de afaceri a companiei finlandeze reprezinta 1,3%.

Premierul Emil Boc crede ca pana in momentul de fata Romania este in graficul de crestere economica prognozat, dar o evaluare finala va fi facuta la sfarsitul lunii octombrie, dupa vizita FMI. "Din datele pe care le avem Romania este in graficul cresterii economice de 1,5% pana in momentul de fata pentru anul acesta. Vom vedea exact datele finale la momentul vizitei FMI si Comisiei Europene, la sfarsitul lunii octom­brie", a declarat primul-minis­tru.

Economia Romaniei este vulnera­bila atat in fata unui declin al cererii pentru exporturi, cat si a incertitudinilor de pe pietele financiare, in special din Grecia, care ar putea determina iesiri de capital si riscul unei contagiuni a sistemului financiar, potrivit FMI. "Turbulentele in crestere pe pietele globale si semnalele privind incetinirea avansului economiilor in Europa au crescut considerabil riscurile. Capitalul solid al bancilor, consolidarea suprave­ghe­rii bancare si rezervele sanatoase ale BNR reprezinta un amortizor im­potriva acestor riscuri. Tensiunile politice interne si apropierea alege­ri­lor ar putea determina, insa, o inversare a politicilor. Pe de alta parte, o im­plementare mai rapida a re­for­melor structurale si o accelerare a ab­sorbtiei fondurilor europene ar putea genera o crestere economica so­lida si fluxuri de capitaluri puternice", potrivit raportului de evaluare realizat de echipa FMI in urma vizitei de la Bucuresti din perioada 20 iulie – 1 august 2011.

Romania este mult in urma cu reformele. Marea problema este nivelul mare al facturilor neplatite de companiile de stat, care adunate ajung la 3,6% din PIB. Punctul central al programului cu FMI consta in restructurarea societatilor administrate de stat. Fie ele vor fi privatizate, fie vor primi un management privat, care sa aiba taria de a taia in carne vie. Desi managerii privati ar fi trebuit sa fie numiti pana la sfarsitul anului pentru unele companii precum Posta Ro­mana, Oltchim, CFR Marfa sau TAROM, termenul a fost decalat pentru inceputul anului viitor. Opozitia acu­za Guvernul ca incalca pe criterii po­litice angajamentele fata de FMI pri­vind restructurarea companiilor cu capital de stat. "Sa creezi functii de di­rectori, sa le dai celor de la UNPR doar pentru ca au tradat, sunt contrare total acordurilor Romaniei cu FMI. Din punctul de vedere al USL, daca asemenea acorduri nu se res­pecta si taierile care se fac sunt la oa­menii amarati, care nu sunt membri ai PDL sau UNPR, inseamna ca aceste acorduri sunt ilegitime", a declarat presedintele PSD, Victor Ponta.

Raportul publicat de FMI a fost elaborat dupa cea de-a doua misiune de evaluare a expertilor institutiei, care a avut loc la Bucuresti in perioada 20 iulie – 1 august. Din delegatie au facut parte si reprezentanti ai Co­misiei Europene si Bancii Mondiale.
In luna martie 2011, autoritatile de la Bucuresti au decis sa prelungeasca intelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5-3,6 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la FMI. Noul acord cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliar­de euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.