Furtuna financiară a ţinut doar câteva ore

Deşi leul a pierdut teren în tranzacţiile efectuate în timpul nopţii alegerilor, iar Bursa de la Bucureşti a deschis în pierdere, şocul de pe pieţele financiare a trecut deja de România. Impactul asupra pieţei locale nu s-a simţit direct, ci doar prin ricoşeul de la UE. România nu a fost beneficiara unor fluxuri semnificative de capital în dolari şi în consecinţă nici eventuale retrageri de capital speculativ nu puteau da peste cap moneda naţională sau Bursa de la Bucureşti. Vestea bună este că şi pieţele financiare din Europa s-au calmat rapid după discursul lui Trump, însă temerile inițiale legate de perspectiva ridicării unor bariere comerciale și pentru investiții sau de politica în cadrul NATO nu au fost complet alungate.

Furtuna financiară pe piaţa de la Bucureşti a ţinut doar câteva ore, discursul lui Trump, mult mai normal decât cele cu care ne-a obişnuit în campania electorală, a calmat parţial pieţele financiare, atât în România, cât şi în Europa.

La primele ore după ce a devenit evident că Trump va fi preşedintele SUA, cotaţiile dolar-leu au coborât sub 4, reflectând deprecierea euro faţă de dolarul american. Însă leul a recuperat puternic şi cotaţia BNR a fost stabilită la 4,0643 lei, mai puţin cu 1,68 bani (0,41%) faţă de cea din şedinţa dinaintea alegerilor, când un dolar american valora 4,0811 lei. Moneda naţională s-a depreciat uşor şi faţă de euro, iar BNR a anunţat un curs de 4,5100 lei/euro, în creştere cu numai 0,28 bani (+0,06%), comparativ cu valoarea din şedinţa anterioară, respectiv 4,5072 lei pentru un euro.

Indicele BET, care urmăreşte evoluţia celor mai lichizi 10 emitenţi din România, a deschis în această dimineaţă la 6.689 puncte, în scădere cu 1,8% faţă de şedinţa de aseară după rezultatul alegerilor din SUA, însă a recuperat şi a închis la ......

Analiştii nu se aşteaptă ca lucrurile să se schimbe în zilele următoare. "Chiar dacă leul va avea variaţii mai mari în aceste zile, ne aşteptăm ulterior la o calmare a pieţei locale, cu atât mai mult cu cât România nu a fost beneficiara unor fluxuri semnificative de capital în dolari în trecut. În consecinţă, eventuale retrageri de capital speculativ din România vor fi mai mici decât cele din alte ţări emergente”, potrivit unei analize BCR. În plus, analiştii ING se aşteaptă la o intervenţie a BNR dacă euro va trece de 4,54 de lei. “Dacă perechea leu/euro va reintra sub presiuni ascendente şi se va îndrepta din nou către maximele anului, nu am exclude intervenţii pe piaţa valutară, având în vedere că suntem de părere că una dintre limitele de variaţie urmărite de banca centrală se află lângă 4,54. În concluzie, nu pare să existe mult potenţial de creştere pentru euro/leu, mai ales în condiţiile în care sentimentul din pieţele globale s-a îmbunătăţit faţă de reacţia iniţială severă", se arată într-o analiză ING.

Aurul creşte, petrolul scade

Cotaţia aurului a crescut ieri cu aproape 5%, pe măsură ce investitorii au căutat valori de refugiu. Este cea mai mare creştere înregistrată într-o singură zi la preţul aurului după data de 24 iunie, când cotaţia metalului galben a crescut cu 8%, după Brexit. În paralel, preţul petrolului a scăzut, cotaţia futures pentru barilul West Texas Intermediate (WTI) a ajuns la 43,07 dolari, în scădere cu 4% faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. Cotaţia futures pentru ţiţeiul Brent a scăzut cu 2,43%, până la 44,92 dolari.

Ponderea datoriei României în dolari în totalul datoriei guvernamentale este de 9%, mult sub datoria în euro care deţine 40% din total, potrivit unei analize BCR

Discursul bun al lui Trump a calmat pieţele financiare. Să vedem pentru cât timp

Americanii, al 11-lea investitor în România

SUA ocupă abia a 11-a poziţie în topul statelor cu investiţii în România, cu o pondere de numai 2,3% din totalul capitalului străin investit, potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Sectoarele în care investiţiile americane au cea mai mare pondere sunt: industria auto şi a construcţiilor de maşini, agricultură şi industria alimentară, tehnologia informaţiei, energie, servicii financiare, industria chimică şi farmaceutică, comunicaţiile şi turismul.

Printre cele mai cunoscute companii americane prezente în ţara noastră se află: Citibank, Coca-Cola, Colgate Palmolive, Ford, General Electric, Hilton, IBM, JW Marriott, McDonald's, Met Life, Microsoft, Oracle, PepsiCo, Philip Morris, Procter & Gamble, Visa. Reprezentanţii Camerei de Comerţ Româno-Americane nu au putut să ne precizeze, până la închiderea ediţiei, dacă companiile americane din România se aşteaptă să fie afectate de schimbarea şefului de la Casa Albă.

“Reacția inițială a piețelor a fost negativă, dar după ce noul președinte a ținut primul discurs, unul echilibrat, piețele s-au calmat rapid și cotațiile au revenit chiar la nivelurile de ieri. Dolarul s-a depreciat până la 1,3 euro imediat după ce victoria candidatului republican a devenit certă, însă a revenit rapid aproape de 1,1 după ce Trump a ținut primul discurs. La fel și leul a revenit rapid la o cotație de 4,5 în raport cu euro” Ionuţ Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, preşedinte Consiliul Fiscal

Un miliard de euro în plus pentru Apărare

România ar putea fi obligată să aloce 4,9 miliarde de lei, peste un miliard de euro, în plus pentru Apărare, de anul viitor, dacă poziţia lui Trump din campania electorală referitor la faptul că statele care nu vor contribui cu cel puţin 2% din PIB pentru armată nu vor mai fi apărate de NATO. România alocă 1,48% din PIB cheltuielilor militare, situându-se pe poziția a 10-a în ceea ce privește ponderea acestor cheltuieli în PIB. Singurele state membre NATO care depășesc pragul de 2%, în afara SUA, sunt Grecia (2,38% din PIB), Marea Britanie (2,16% din PIB), Estonia (2,16% din PIB) și Polonia (2% din PIB). Cei mai răi contributori sunt state precum Luxemburg (0,44% din PIB), Belgia (0,88% din PIB), Spania (0,91% din PIB) şi Slovenia (0,94% din PIB).

Exportăm maşini de 112 milioane de dolari

Volumul total al schimburilor comerciale ale României cu SUA s-a cifrat la 1,332 miliarde de dolari, din care 956 milioane de dolari au reprezentat exporturile româneşti, iar 376 milioane de dolari, importurile din SUA. Principalele categorii de produse exportate sunt computere şi produse electronice (145,4 milioane de dolari), echipamente de transport (131,8 milioane de dolari) şi maşini (111,7 milioane de dolari).