Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul a decis ieri creșterea punctului de pensie cu 40%, adoptând în plen proiectul de rectificare bugetară, cu amendamentul introdus de PSD în acest sens. Pe lângă aceasta, urmează dublarea alocațiilor acordate copiilor și stimulentele pentru profesori și personalul tehnic din învățământ, aferente perioadei stărilor de urgență și de necesitate. Studiile publicate însă recent de BNR și de Consiliul Fiscal semnalează riscuri sistemice de natură să afecteze mersul economiei naționale. Cel mai fierbinte punct al dezbaterilor la ordinea zilei, majorarea pensiilor, necesită un efort anual echivalent cu pierderile suferite de stat din neîncasarea TVA, sau cu aproximativ 20% din totalul evaziunii fiscale. Colectările de taxe pot fi îmbunătățite, după cum ne arată comentariile specialiștilor în domeniu, dar și experiența altor țări foste comuniste, care se pot lăuda cu performanțe mult mai bune.
Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, creșterea punctului de pensie cu 14% implică un efort bugetar de 3,6 miliarde de lei în anul 2020 şi, respectiv, 10,92 miliarde de lei în anul 2021. Un calcul simplu ne arată că mărirea pensiilor cu 40% ar necesita o cheltuială anuală de circa 31 de miliarde de lei.
Întâmplător sau nu, exact la atât se cifrează deficitul de încasare la TVA. Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene pe această temă, România înregistra un nivel de 6,6 miliarde de euro (31 miliarde de lei) în 2018. Ca raport din totalul încasărilor, ne clasăm pe primul loc în UE, cu 33,8%, pozițiile următoare fiind ocupate de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). Cele mai mici cote de neîncasare la TVA sunt înregistrate de Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%). Observăm, așadar, decalaje mari între rezultatele statelor membre. Acestea sunt determinate, în opinia experților de la CE, de „diferențele existente în ceea ce privește respectarea impozitelor”, dar și referitoare la fenomene precum „fraudă, evitarea plăților, falimente, insolvențe, deficiențe în administrarea fiscală”.
1.775 de lei va fi valoarea punctului de pensie dacă într-un final se va aplica majorarea cu 40%, față de 1.442 de lei în cazul creșterii cu 14%.
Majorarea pensiilor, în condițiile actuale, ar afecta nu numai bilanțul bugetului, ci și întreaga economie, avertizează un studiu publicat ieri. „Dacă ar avea loc creșterea punctului de pensie cu 40%, deficitul bugetar al României ar trece probabil de 11% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2021, de la 8,6% (prognoza oficială a Guvernului) în 2020”, se arată în raportul „România - Zona Euro, Monitor”, realizat de o echipă de experți coordonată de academicianul Daniel Dăianu și publicat pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).
Reacții dure în piețele financiare
„Există un risc sistemic major dacă sunt destabilizate finanțele publice prin creșterea mare a cheltuielilor permanente”, mișcare ce „ar reduce spațiul de manevră existent pentru a atenua efectele crizei sanitare și ale crizei economice provocate de pandemie”, menționează documentul citat, pe care BNR nu și-l asumă.
„Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, punctează autorii studiului.
Astfel, ar suferi noi șocuri politica de împrumuturi externe, capitol la care România deja stă foarte prost, fiind singura țară din UE care plătește dobânzi de peste 4% la creditele pe 10 ani. „Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerinţele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate şi în 2021”, subliniază raportul publicat de BNR.
Deficite foarte ridicate
Un semnal asemănător a lansat, recent, și Consiliul Fiscal (CF). „Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracţie de situaţia bugetului general consolidat, al cărui deficit primar şi structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, care reclamă în mod evident iniţierea unui proces de corecţie, ecartul faţă de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat”. Reprezentanții CF consideră că o astfel de decizie ar atrage inevitabil măriri de taxe. Aceștia spun că „într-un astfel de context, implementarea unor măsuri de majorare a cheltuielilor permanente va implica ulterior adoptarea de măsuri corective suplimentare de o dimensiune echivalentă”.
Parlamentul a adoptat ieri, în plen, proiectul privind rectificarea bugetului de stat pe 2020, care include creşterea punctului de pensie cu 40%. Au fost înregistrate 242 voturi pentru, 147 împotrivă şi 11 abţineri.
Schwartz: ANAF pierde timpul cu acțiuni fără importanță
Încasările din TVA vor fi probabil mai mici în 2020 comparativ cu anii precedenți, pentru că economia s-a contractat, pe fondul crizei Covid-19, estimează consultantul fiscal Dan Schwartz. Sub acest aspect, „în România se lucrează legal, cu excepțiile de rigoare”, spune Schwartz. Totuși, aceste excepții vor continua să aibă o pondere mare câtă vreme „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu se digitalizează și își pierde timpul cu acțiuni lipsite de importanță materială, legislația nu stimulează conformarea la plata taxelor, iar banii dați la stat nu se întorc la contribuabili sub forma unor servicii publice de calitate”, afirmă expertul. În viziunea acestuia, neîncasările din TVA au drept cauze proceduri tip „s-a declarat și nu s-a plătit”, neachitări la timp în condițiile problemelor de lichidități, accentuate de criză anul acesta, plăți amânate cu bună știință pentru a se câștiga „credite fără dobândă de la stat”.
Iohannis va acționa înainte sau după alegeri?
Votul din plenul Parlamentului, prin care - între altele - cresc și pensiile cu 40%, și salariile profesorilor, dar și alocațiile copiilor (cu 100%), îl pune pe președintele României între ciocan și nicovală. Pe de-o parte, el poate promulga noua lege (care aprobă ordonanțele de rectificare bugetară), dar astfel i-ar contrazice pe propriii susținători politici. Pe de altă parte, poate să o atace la Curtea Constituțională, dar în această variantă și-ar devoala în fața electoratului intenția de a nu mări veniturile pensionarilor, profesorilor și copiilor. Mai mult decât atât, va fi important și momentul acțiunii prezidențiale: înainte de alegeri, Iohannis dând astfel dovadă de curaj politic, sau doar după alegeri, când va fi, cum se spune, „cu sacii în căruță”. Odată cu majorarea în proporție de 40% a pensiilor, votul de ieri readuce pe tapet dublarea alocațiilor pentru copii (măsură respinsă anterior și înlocuită cu o creștere de 20% de la 1 septembrie), dar și acordarea de plăți compensatorii pentru profesorii afectați de criza coronavirus. (Dan Străuț)
Referitor la fenomenul mai larg al evaziunii fiscale, Consiliul Fiscal a avansat, în anii anteriori, procentaje de până la 15% din PIB, nivel ce ar corespunde în 2020 unei sume de aproape 160 de miliarde de lei (de peste 5 ori mai mare decât cea necesară majorării pensiilor), după cum rezultă pe baza datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Dan Schwartz crede că evaziunea fiscală este în scădere, pentru că în prezent „mai multe businessuri activează în legalitate”. Totuși, el subliniază că fenomenul persistă prin contrabanda cu tutun, „un adevărat sport național, practicat în special la granița de nord, cu Ucraina”, dar și în tranzacțiile cu alcool sau produse agroalimentare sau la achizițiile extra-comunitare, unde „operațiunile tip suveică favorizează evitarea plății TVA”.
Cum au rezolvat polonezii problema neîncasărilor
Bugetul poate fi echilibrat printr-o mai bună colectare a taxelor, iar diminuarea decalajului de TVA este nu doar posibilă, ci necesară şi obligatorie, consideră specialiștii în servicii fiscale. De exemplu, între anii 2014 și 2018, Polonia a redus acest deficit de încasare de la 24% la 10%. „Cum a procedat Ministerul de Finanţe polonez? A realizat o diagnoză a problemelor majore şi a găsit soluţii punctuale pentru fiecare dintre ele”, notează într-un articol Daniel Anghel, partener la PwC România. Astfel, polonezii au constatat că le lipsesc: o bază de date cu persoanele impozabile, sancţiuni eficiente pentru fraudatori, o monitorizare a transferurilor de bani, a instrumentelor analitice eficiente pentru detectarea neregulilor. Autoritățile de la Varșovia au stabilit că structura administraţiei fiscale este ineficientă, că facturile false sunt utilizate masiv şi că anumite sectoare sunt mai expuse la fraudă.
Acuzații reciproce între aleși
Dezbaterile din plen pe marginea rectificării bugetare (implicit, și a majorărilor propuse) nu au fost lipsite de atacuri și acuzații reciproce între grupurile politice. Intervenind telefonic, ministrul Finanțelor - Florin Cîțu - a acuzat PSD că „aruncă țara în aer” prin acest „act de agresiune la stabilitatea economiei României”. De cealaltă parte, Olguța Vasilescu (PSD), fost ministru al Muncii, a explicat ce surse ar avea Guvernul pentru a susține majorările de pensii și salarii, acuzând PNL că „deși aveți banii, pur și simplu nu vreți să-i dați”. Iar preşedintele ALDE, senatorul neafiliat Călin Popescu-Tăriceanu, i-a rugat pe mai-marii Puterii actuale (nominalizându-i pe Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Florin Cîţu) „să încerce să trăiască cu 1.000 de lei pe lună, aşa cum au în ziua de astăzi 1,4 milioane de pensionari pensii până în 1.000 de lei pe lună şi să ne spună câte zile au rezistat”. (Dan Străuț)
