Harta pepenilor din România. Cum se produc și cine îi devorează

În România se produc aproximativ 500.000 de tone de pepeni verzi și galbeni pe an, reprezentând aproape un sfert (22,5%) din totalul recoltat în Uniunea Europeană, iar campionii culturilor se regăsesc în județele Dolj și Ialomița. În 2020, producția a scăzut din cauza grindinei din primăvară, care a întârziat recolta cu 10 zile și i-a adus pe cultivatori la limita de jos a profitabilității. De cealaltă parte, la nivelul consumului (în scădere și el), principalii devoratori de lubeniță sunt românii din orașele mari, cu studii superioare și cu venituri consistente, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.

Cea mai mare recoltă de pepeni din 2019 a fost consemnată în județul Dolj (cu vestitul bazin Dăbuleni), totalizând peste 140.000 de tone, arată datele privind producția vegetală publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru a  egala producția din Dolj ar trebui să se adune recoltele din cinci regiuni istorice: Moldova (52.567 de tone), Vest-Banat (45.080 de tone), Nord-Vest (15.601 tone), București-Ilfov (6.156 de tone) și Centru (2.500 de tone). Doljul este urmat, la mare distanță, de Ialomița (49.080 de tone), Brăila (45.000 de tone), Olt (35.706 tone), Buzău și Galați (cu câte 32.600 de tone). Cea mai mică producție se găsește în județul Hunedoara (4 tone recoltate în 2019), iar în 7 județe (Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Brașov, Covasna, Harghita, Sibiu) și - desigur - municipiul București nu se cultivă pepeni sau recolta a fost atât de mică, încât nu se poate exprima în tone.

Grindină cât nuca

Și în anul 2020 producția va scădea, chiar dacă este un an secetos - favorabil de obicei culturilor de pepeni. „În aprilie, când bulbii au ajuns la greutatea de un kilogram, a venit o grindină cum nu am mai văzut în ultimii 20-30 de ani, era cât nuca”, ne-a relatat Ștefan Nanu, secretarul științific al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni. „Recolta a întârziat, astfel, cu 10 zile, am început pe 20 iunie, în loc de 10 iunie. Dar mai rău este că au crescut mult costurile de recuperare și cu greu am putea spune că acestea se vor acoperi din venituri. Nu cred că la Dăbuleni se vor obține profituri în acest an, câtă vreme la prima mână, la producător, pepenii se vând cu 50 de bani și chiar mai puțin”, a spus specialistul.

Un desert „de fițe”

Chiar dacă nu este un produs tocmai scump, pepenele este „devorat” cu precădere în familiile cu venituri mari, de români care locuiesc în mediul urban și au studii superioare. Datele prezentate de INS în publicația „Coordonate ale nivelului de trai în România” arată că media consumului de pepeni este de 740 de grame lunar pe persoană (în scădere ușoară față de anii anteriori), aportul caloric al acestui desert în meniul unei familii fiind de doar 0,1%. La oraș, consumul mediu este de 826 de grame lunar pe persoană, în timp ce în mediul rural este de doar 636 de grame. Salariații consumă 780 de grame lunar, în timp ce agricultorii - doar 630 de grame. Românii cu studii superioare consumă de șapte ori mai mult (950 de grame lunar) decât cei cu studii primare (130 de grame), mai arată datele INS. Iar din punctul de vedere al avuției, cei mai bogați 10% din români consumă peste un kilogram de pepeni lunar, în timp ce - la polul opus - cei mai săraci 10% din români consumă doar 480 de grame lunar. Pepenele se distinge, astfel, ca un desert „de fițe”, atât prin profilul consumatorului, cât și prin faptul că răspunde noilor cerințe ale persoanelor cu pretenții, respectiv aportul caloric aproape inexistent.

În București, Oltenia și Moldova, consumul de pepeni depășește 700 de grame lunar pe persoană, în timp ce românii din regiunea Centru consumă doar 450 de grame lunar.

Kilogramul de pepeni pleacă de la producătorul din câmp cu 50 de bani și se vinde în magazinele și piețele din marile orașe cu 2,5-3 lei