Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii boicotează benzinăriile pe 17, 18, 19 ianuarie
Pe mail sau reţele sociale, românii sunt invitaţi să boicoteze benzinăriile în zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie. "Mergem cu RATB, cu bicicletele sau pe jos. Protestul la benzinării trebuie să continue. Să nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare de patronii multimiliardari ai industriei petroliere şi să-i facem să vadă ce înseamnă să PIARDĂ BANI!". Şi marii transportatori ameninţă că vor pune benzină din Ungaria sau Slovenia, unde primesc înapoi taxele şi accizele incluse în costul carburanţilor. Motorul protestului fără precedent a fost scumpirea benzinei cu peste 30% în ultimul an.
Preţul carburanţilor la pompă a ajuns până la 5,76 lei/litru, chiar dacă România are resurse naturale proprii, iar accizele nu au atins încă la media din Uniunea Europeană
Aderarea la Uniunea Europeană se întoarce împotriva noastră. Dacă în 2007 toţi românii se bucurau de perspectiva unei vieţi mai bune, acum sub sintagma "crearea unei pieţe comune" se ascunde un adevăr crud: preţurile converg spre acelaşi nivel.
Iar pentru România, de la economia controlată de stat şi subvenţionată de la buget e cale lungă şi scumpă. Un român plăteşte la pompă 1,17 euro pe un litru de benzină, pe când un austriac dă 1,28 euro pe acelaşi sortiment, în condiţiile în care accizele sunt cu 32% mai mici.
Ba, mai mult, preţurile au crescut în România anul trecut cu circa 30% faţă de 2009, depăşind nivelurile din 2008, când barilul de ţiţei ajungea la niveluri-record de peste 140 de dolari, potrivit transportatorilor.
În preţul unui litru de carburant, 50% o reprezintă taxele (accize, TVA şi redevenţe petroliere), 40% o reprezintă preţul barilului de ţiţei, în vreme ce 10% o constituie rafinarea şi vânzarea în benzinării. În timp ce şoferii nemulţumiţi protestează cu mărunţiş la benzinării, oficialii statului încep analize şi controale, doar-doar or putea mişca ceva. Dar nu pot, pentru că au mâinile legate: rezerva naţională de petrol a fost privatizată o dată cu restul Petrom, iar grupurile internaţionale prezente pe piaţă urmăresc, ca orice alte companii, profitul.
"Nu pot spune că firmele astea (care comercializează carburanţi în România – n.r.) sunt curate. Hoţul neprins e negustor cinstit. Datele nu ne dau indicii de încălcare a legii. Trebuie să dovedim că s-a creat o înţelegere pentru creşterea preţului. Ca să spunem noi că s-a încălcat legea, trebuie să putem dovedi că oamenii ăştia au avut o întâlnire, s-au înţeles cumva între ei", a afirmat Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei. Instituţia investighează încă din 2005 piaţa combustibililor, iar raportul final va fi gata în luna februarie a acestui an.
"Opinia publică acceptă greu faptul că preţul fără taxe la carburanţi trebuie să fie cam acelaşi ca în UE. De aceea este piaţă unică europeană. Bunurile trebuie să aibă acelaşi preţ în orice stat UE. Dacă piaţa UE merge bine, preţul nu are nici o legătură cu puterea de cumpărare. Ideea pentru că suntem mai săraci trebuie să avem preţuri mai mici e complet eronată", a spus ieri la o conferinţă Bogdan Chiriţoiu.
El a precizat că preţurile carburanţilor din România nu trebuie raportate la puterea de cumpărare, ci la cele din Uniunea Europeană, structură din care România face parte.
Premierul Emil Boc a cerut luni Fiscului să verifice dacă nu cumva profiturile companiilor petroliere cresc nejustificat. "În privinţa preţului, eu am dat dispoziţie la două verificări paralele, una la Consiliul Concurenţei, pentru a vedea dacă nu este vorba despre practici de monopol, şi la ANAF, să verifice, practic, gradul de profit pe care îl au cei care măresc foarte rapid preţul la benzină, pentru că în acele condiţii, dacă există profituri care cresc foarte mult şi nejustificat într-o asemenea perioadă foarte dificilă, şi statul român poate avea câteva contramă-suri specifice economiei de piaţă", a spus Boc.
Boc sugerează că ar putea introduce astfel o "taxă Robin Hood" către companiile petroliere. Iar Chiriţoiu spune că instituţia condusă de el nu se va opune unei eventuale taxe suplimentare dacă Guvernul va lua această decizie. "Nu am nici un motiv să mă opun, nu ar fi o măsură anticoncurenţială. Concurenţa transnaţională este treaba Comisiei Europene, Consiliul Concurenţei se ocupă de cea internă", a spus Chiriţoiu, întrebat dacă autoritatea pentru concurenţă s-ar împotrivi unei eventuale decizii a Guvernului de a introduce o taxă specială pentru companiile petroliere.
Nici una din aceste măsuri nu va avea vreun efect, crede analistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei. "O taxă Robin Hood se poate pune la orice. Dar cine să pună? Asta a vrut să facă Viktor Orban în Ungaria, dar o să-l calce tramvaiul", ne-a declarat Şerbănescu. O creştere a accizelor? N-ar duce decât la creşterea preţurilor, mai spune el.
În opinia sa, numai aplicarea continuă de amenzi mari de Consiliul Concurenţei ar face cele trei mari companii de pe piaţa din România, Petrom, Rompetrol şi Lukoil, să vină la masa negocierilor. De cealaltă parte, Consiliul Concurenţei câştigă 90% din procesele cu firmele mici pe care le amendează, dar doar 50% atunci când e vorba despre multinaţionale.
Şerbănescu contrazice şi argumentaţia companiilor, potrivit căreia deprecierea leului faţă de dolar, majorarea TVA şi a accizelor şi scumpirea pe burse a ţiţeiului duce la scumpirile de la pompă. "De ce un serviciu public trebuie să facă mereu profit? De ce trebuie să suporte populaţia pierderile/deficientele/problemele acestor companii străine?", se întreabă el.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, declara la finele lunii noiembrie că preţurile combustibililor pe piaţa românească au o evoluţie divergentă faţă de principalii factori care ar trebui să le influenţeze, iar BNR nu înţelege mecanismele care stau în spatele scumpirilor anunţate de producători. Profitul Petrom Group pe primele nouă luni din 2010 a crescut cu 46%, până la 1,411 miliarde de lei, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Concomitent, Rompetrol Rafinare a avut în nouă luni pierderi totale de 428 milioane de lei, de 1,7 ori mai mari decât cele din perioada similară a lui 2009. Rompetrol Downstream, bratul de benzinării al grupului controlat de KazMunaiGaz, a înregistrat în 2009 o pierdere de 82,5 milioane de lei, iar Lukoil România – compania care controlează benzinăriile Lukoil – a avut o pierdere de 84 milioane de lei. În schimb, ultimele raportări făcute de rafinăria Petrotel Lukoil arată o pierdere de 536 milioane de lei pe 2008.
Transportatorii vor returnarea accizei
Transportatorii acuză Guvernul pentru creşterea preţurilor carburanţilor, din cauza majorării accizelor şi a TVA, dar şi a deprecierii leului faţă de dolar şi euro. Aceştia solicită returnarea accizei aferente transporturilor comerciale şi transparenţă privind structura preţurilor.
"Guvernul este de vină pentru că preţul carburanţilor este mare. Noi putem să mergem şi în alte ţări să alimentăm, şi astfel vom pune presiune pe stat, pentru că îi vor scădea încasările", a declarat Ion Lixandru, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). De aceeaşi părere este şi Augustin Hagiu, preşedintele FORT, care spune că statul are de pierdut. "După trei săptămâni de discuţii între patronate, de proteste ale cetăţenilor la pompă etc, autorităţile s-au gândit să demareze o anchetă. Dacă vor exista reacţii clare şi transparente, iar discuţiile cu reprezentanţii companiilor care extrag petrol din România se vor organiza cu uşile deschise, atunci ar fi ceva. Statul va avea de pierdut deoarece transportatorii vor ajunge să alimenteze din alte state europene care returnează acciza. În Ungaria de exemplu, îţi recuperezi acciza în valoare de 6 forinţi pe litru, iar dacă alimentezi în Slovenia, faci o economie de circa 32% din preţul carburantului. În Slovenia se recuperează 20% TVA şi 12% acciza", ne-a explicat Hagiu. El a spus că "această guvernare ar trebui să-şi prezinte poziţia oficială cu privire la relaţia cu companiile care extrag petrol din România, restectiv numărul de acţiuni deţinute de stat la aceste companii".
Hagiu este de părere că statul ar putea limita profitul companiilor care exploatează resursa naturală, pe modelul SUA. "Statul ar putea lăsa acciza aşa, ar creşte redevenţa, însă ar trebui să dea o lege prin care să limiteze la 5% profitul companiilor care obţin profit din exploatarea resursei naturale, fie că vorbim de energia cinetică a apei, petrol etc. În perioadă de recesiune economică, chiar dacă profitul acesta nu este atins, în America aceste companii au asigurat de stat profitul de 5%", a explicat Hagiu. Transportatorii nu ar fi supăraţi din cauza preţului mare al carburanţilor dacă am avea infrastructură rutieră.
Potrivit lui Ion Lixandru, în 2009 s-au consumat şapte miliarde de litri de combustibil, pentru care statul a încasat din taxe patru miliarde de euro. În România, preţul de bază pentru motorină este de 0,64 de euro/ litru, mai mare decât în Austria (0,585 euro/ litru) şi Germania (0,458 euro/ litru), conform patronatului.
Returnarea accizei ar avea ca efect dezvoltarea transporturilor, diminuarea costurilor care se vor reflecta într-un preţ mai mic al produselor la raft şi separarea pieţei negre de cea legală. "Returnarea accizei ar scoate la iveală transportatorii ilegali, care alimentează direct din cisterne, de la furăciuni. Ar fi trebuit să avem un preţ de 1,25-1,28 de euro/km, cât este media europeană, însă la noi este de 0,75 euro/km", a spus Hagiu. (Elena Stan)
