Viteza de tăiere a pădurilor din România, de 50 de ori mai mare decât a plantărilor

Deși România este o țară cu resurse forestiere reduse, preocupările pentru creșterea suprafeţelor împădurite pot fi considerate minore, relevă un studiu publicat pe site-ul Academiei Române. În timp ce pierdem în fiecare oră peste trei hectare de pădure din cauza tăierilor ilegale, potrivit unei statistici publicate la sfârşitul anului trecut de Greenpeace, în ultimele decenii au fost împădurite doar 8.320 de hectare. „În condițiile în care există o suprafață de peste două milioane de hectare de terenuri agricole degradate, din care cel puțin 500.000 de hectare improprii pentru o agricultură rentabilă, cele 8.320 de hectare împădurite în ultimele decenii sunt derizorii”, potrivit studiului intitulat „Probleme actuale ale silviculturii românești”. Având în vedere cifrele de mai sus, un calcul grosier arată că dispar 8,3 metri pătraţi de pădure pe secundă, în timp ce am împădurit doar 0,15 metri pătraţi pe secundă în 20 de ani.

Deși au fost elaborate de specialiști diverse studii de fezabilitate pentru împădurirea unei suprafeţe de peste 20.000 de hectare, realizările sunt nesemnificative. În perioada 2005-2019 au fost înființate perdele forestiere pe o suprafață de numai 139 de hectare în terenuri forestiere și de 546 de hectare în terenuri cu altă destinație, potrivit studiului realizat de un colectiv coordonat de academicianul Victor Giurgiu şi care citează date ale Ministerului Agriculturii. Situaţia din teren este dezastruoasă, iar o comparaţie cu perioada 1948-1962, când au fost realizate 14.000 km de perdele forestiere, arată dimensiunea dezastrului actual.

Consolidarea albiilor, redusă la minim

O situație îngrijorătoare este și cea legată de scăderea drastică, după anul 1990, a preocupărilor pentru amenajarea bazinelor hidrografice torențiale, ceea ce a condus la amplificarea efectelor produse de hazardurile hidrologice și geomorfologice. „Eforturile de combatere a fenomenelor torențiale au scăzut de la consolidarea anuală a 112 km de albii torențiale în perioada 1980-1990, la numai 35 km de albii în intervalul 1990-2000 și de 28 km albii după anul 2000”, se precizează în studiul amintit.

Agravant este și faptul că distribuția pădurilor în România este neuniformă (59% - munte; 34,4% - deal și 6,6% - câmpie), iar în principalele zone secetoase ale țării procentul de împădurire este, cu o excepție, sub valoarea de 5% (Câmpia de Vest 3,2%, Câmpia Bărăganului 3,5%, Câmpia Moldovei 4,1%, Câmpia Olteniei 5,3%).

6,5 metri/hectar este densitatea rețelei de drumuri forestiere din România, cu mult sub media europeană de 13m/ha, fapt ce determină constrângeri majore în gestionarea pădurilor și presiuni asupra pădurilor situate în zone accesibile.

Efectele schimbărilor climatice, amplificate

Efectele modificării condițiilor de mediu încep să fie din ce în ce mai vizibile și în ecosistemele forestiere din spațiul României. Ele vor fi amplificate mai ales de faptul că în prezent aceste ecosisteme reprezintă 29% din suprafața țării, valoare inferioară procentului considerat optim de împădurire (35-40%) și cu mult sub cel actual de împădurire al Uniunii Europene (33% - calculat în raport cu suprafața pădurilor și a altor terenuri cu vegetație forestieră).

Pădurile din România dispar cu o viteză ameţitoare de zeci de ani, dar autorităţile statului nu reuşesc să stăvilească fenomenul