Industria kitsch-ului, mai profitabilă decât operele veritabile

de Giulia Anghel | 22 Mar 2019 • 15:44

Indiferent că este vorba despre construcții arhitecturale, copii după tablouri celebre, sau industria înflorită în jurul unor personalități dispărute, toate au un element comun - kitsch-ul. În România, această adevărată industrie aduce bani frumoși celor care nu au suficient talent și imaginație să creeze. De un gust discutabil, adesea stridente și lipsite de valoare artistică, imitațiile costă de multe ori mai mult decât originalul.

Un obiect kitsch și spectaculos poate valora chiar mai mult decât un obiect de artă pentru că diversitatea este calitatea cerută azi, spune Cristian Lică, managerul Muzeului Kitsch-ului din Bucureşti. Acest gen de “artă” are o parte creativă, ridicolă și ostentativă prin alăturarea nepotrivită a mai multor elemente şi o parte clișeică, repetitivă, fiindcă reprezintă copii ale unor obiecte de artă, spun specialiştii.

Imitații de milioane

Marcă înregistrată, deținută de societatea Additional Worldwide Care Services Ldt., mitul călugărului Arsenie Boca, se estimează că aduce venituri de 20 milioane de euro anual. Pelerinajele la mormântul sfântului de la Mânăstirea Prislop au dus și la dezvoltarea afacerilor locale.

„Țeapa lui Ghilduș” este un monument dedicat victimelor Revoluției din 1989. A fost inaugurat în 2005 și a costat 56 miliarde de lei. Statuia lui Alexandru Ghilduș a fost amplasată în Piața Revoluției și are mai multe porecle: „Cartoful pe Băț”, „Vector cu coroniță”, „Circumcizia ratată”, „Ou pe băț”, „Kitsch cu patalama”. Seamănă izbitor de tare cu trofeul „Brutarul anului”, acordat în 2003, în Brazilia.

„Inima lui Isus” din Lupeni a fost ridicată în 2011 pe o fundație din beton de 400 mc, cu o înălțime de 22 de metri. Monumentul se află pe muntele Gordon și a fost considerat, în mod eronat, drept cea mai înaltă reprezentare a lui Cristos din Europa de Est. A fost realizată din fier galvanizat și oțel inoxidabil și a costat 200.000 de euro, donați de Fundația Protemp și de firme din zonă. Și Consiliul Local a contribuit la finanțarea lucrării cu 10.000 de lei. Sculptorul Zavaczky Walter s-a inspirat din statuia „Mântuitorului” din Rio de Janiero.

Modernizarea Parcului Moghioroș s-a realizat prin tăierea copacilor și construirea unor structuri complicate din fier și beton. A costat 75 milioane de lei în 2014, bani proveniti din fonduri europene și din bugetul Primăriei sectorului 6. Plus alți 1,8 milioane de lei pentru sistemul de supraveghere video. După numai patru ani, parcul a avut nevoie de reparații în valoare de peste 12 milioane de lei.

Răpirea din Serai sau peștele de pe televizor, au reprezentat inițial concepții creative, compozițiile au fost considerate de succes. Pentru noi acum Răpirea din Serai este un obiect clișeic, însă alăturarea lui Vlad Țepeș cu Dracula ni se pare creativă. Marea calitate a kitsch-ului este că te simți relaxat, scade încordarea pe care o simți în fața operelor de artă.

Cristian Lică, managerul Muzeului Kitsch-ului

Construcții megalomanice

Catedrala Mântuirii Neamului, Clopotul cel Mare și majoritatea obiectelor sunt considerate de prost gust. Oficial, lucrările au costat peste 110 milioane de euro, din care 75%, adică 83 milioane de euro, provin de la buget. La aceștia se adaugă și terenurile trecute din proprietatea statului în cea a BOR. Clopotul Mare are circa 25 de tone, un diametru de 3 metri și a costat 425.000 de euro. Pe el este gravat chipul Patriarhului Daniel.

Palatul Parlamentului este cea de-a doua mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, după cea a Pentagonului și se află pe locul doi în în clasamentul „Cele mai costisitoare, lipsite de succes și rușinoase proiecte de arhitectură făcute vreodată”, realizat de ArchDaily, cel mai mare site de arhitectură. Costurile au fost estimate la 1,75 miliarde de dolari în 1989 și la 3 miliarde de euro în 2006.

Kitch-ul, asumat de generația tânără

Kitch-ul, prin stilul său eclectic, nu mai are conotație negativă. Noi credem că este omniprezent în București, în România și nu trebuie condamnat, ci exploatat din punct de vedere turistic. Este emblematic pentru Capitală, pentru țară, pentru zona Balcanilor. Constat că începe să fie asumat cu mare bucurie de generația tânără care nu-și mai bate capul să-l evite”, spune Cristian Lică.

Ce spun românii

Există şi un top realizat de Muzeul Kitch-ului, pe baza opiniilor exprimate de români. Pe categorii, clasamentul acestui top al ridicolului se prezintă astfel:

Istoric și legendar

23% Elena Ceaușescu - academician, doctor-inginer, savant de renume mondial. Deși a absolvit patru clase, a primit titlul de doctor honoris cauza în chimie și membră a Academiei Române;

17% Dracula - deși brand turistic răspândit în lume prin romanul lui Bram Stocker, cu mai multe firme hollywoodiene, este folosit de români în mod haotic;

7% Dacii - lungi teorii naționaliste și lipsite de fundament istoric au exagerat cultura dacică și relevanța ei în istoria națională;

5% Moș Gerilă - înlocuitorul comunist al lui Moș Crăciun;

Arhitectură și monumente

54% Catedrala Mântuirii Neamului;

18% Bustul de la Scornicești, Olt – amplasat pe marginea drumului național, sub o salcie și îl reprezintă pe Gigi Becali;

12% Țeapa lui Ghilduș;

9% Turnul Eiffel de la Slobozia;

4% Palatul Parlamentului;

Artă decorativă și design interior

28% Răpirea din serai;

26% prosoapele șoferilor de tir;

21% peștele de pe televizor;