Într-un an cu Orban, România a făcut datorii cât în 19 ani

Creditarea în lei a crescut peste cea în valută și chiar peste depozitele bancare, și asta s-a întâmplat, în ultimul an, nu atât pentru că economia - firme și populație - preferă moneda noastră națională, cât pentru că statul aspiră tot mai mulți bani din instituțiile de credit. Cabinetul Orban are acum o foame de finanțări atât de mare, încât a ajuns să devoreze fiecare leu din 3 dați cu împrumut de bănci. De altfel, deficitul bugetar din perioada noiembrie 2019 - octombrie 2020 este mai mare decât cel acumulat în întreaga perioadă 1990-2008, arată un studiu al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).

„Creditul guvernamental s-a majorat în ultimele 12 luni cu 24,9%, până la 134,2 miliarde de lei, un ritm de 6 ori mai mare decât majorarea creditului neguvernamental (+4%). Astfel, creditul total din economie (guvernamental și neguvernamental) a depășit pentru prima dată 400 de miliarde de lei (în septembrie s-a situat la 411,75 miliarde de lei)”, notează autorii studiului. Potrivit acestora, creșterea împrumuturilor către stat a condus la majorarea valorii creditării în România peste valoarea depozitelor (397,1 miliarde de lei).

Finanțele publice se deteriorează

La nivelul finanțelor publice, situația se deteriorează însă rapid. Evoluția din primele 11 luni a urcat datoria publică la 18 miliarde de euro. Spre comparație, în primii 19 ani de după Revoluție, România a generat o datorie publică de 17,2 miliarde de euro. Datorie care se finanțează, de pe piețele internaționale, la cele mai mari costuri din regiune: 3,49% România față de 0,2% Bulgaria, 1,35% Polonia și 2,39% Ungaria. „Deficitul nu este o problemă, atât timp cât este finanțat decent”, concluzionează autorii studiului.

Băncile, ferite de criză

„Expunerea băncilor interne pe datoria guvernamentală reprezintă 32,7% din totalul creditelor. Majorarea creditului guvernamental și dobânzile mari au contribuit în primele 9 luni ale acestui an la menținerea profitului sistemului bancar la nivelul celui din primele 9 luni ale anului trecut: 4,5 miliarde de lei”, arată CAFR.

Nicio agenție de rating nu include în prognozele de venituri componenta de granturi a Comisiei Europene - 13,8 miliarde de euro pentru 2021-2023 - din programul Next Generation Funds.

Camera Auditorilor Financiari din România