Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În actualul exerciţiu financiar comunitar, care se întinde pe perioada 2014-2020, România a atras, până în prezent, 9,74 miliarde de euro, dintr-o alocare totală de 31 miliarde de euro. Asta face ca rata de absorbţie să ajungă la 32%, în condiţiile în care rata medie la nivelul UE este de 35%. Există însă diferenţe majore între judeţele ţării. Pentru multe administraţii locale statul cu mâna întinsă la uşa Guvernului pentru a primi subvenţii mai mari este mai comod decât să întocmească proiecte pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Statistica Ministerului Fondurilor Europene ne arată că repetenţii sunt exact acele administraţiile locale care conduc cele mai sărace judeţe.
Cele mai multe fonduri europene au fost atrase de judeţele Constanţa - 6.240 milioane de lei (suma include şi contribuţia locală), Cluj - 5.204 milioane de lei. Dolj - 3.869 milioane de lei, Bihor - 2.832 milioane de lei, Galaţi - 2.245 milioane de lei, Timiş - 2.236 milioane de lei. La polul opus se situează judeţele Covasna - 384,92 milioane de lei, Brăila - 362,18 milioane de lei, Giurgiu - 360,91 milioane de lei, Teleorman - 346,02 milioane de lei şi Ialomiţa - 342,38 milioane de lei.
8.124 de euro pentru fiecare constănţean
Dacă este să raportăm sumele atrase la numărul de locuitori, Constanţa, cu o populaţie de 768.049 de locuitori, se află tot pe primul loc la nivel naţional, fiecărui constănţean revenindu-i 8.124 de euro. Pe locurile următoare se află judeţele Cluj, cu 7.134 de euro/locuitor, Bihor, cu 4.580 de euro, Galaţi, cu 3.673 de euro şi Timiş cu 2.979 de euro. Asta face ca unui constănţean sau clujean să îi revină mai mult decât le revine locuitorilor din judeţele aflate în coada clasamentului. Astfel, unui teleormănean îi revin doar 914 euro, în timp ce unui brăilean, 1.037 de euro. Judeţul Covasna este liderul codaşilor, cu 1.691 de euro/locuitor, el fiind urmat de Giurgiu, cu 1.316 euro şi Ialomiţa, cu 1.180 de euro.
La subvenţii înainte, la proiecte înapoi
Interesul scăzut al administraţiilor locale din judeţele sărace pentru atragerea fondurilor europene este însă compensată de apetitul lor mare pentru „ atragerea” subvenţiilor de la Guvern. Cât de mari sunt acestea, se poate observa dacă le comparăm cu veniturile proprii. De exemplu, judeţul Giurgiu a avut anul trecut venituri proprii de 211,84 milioane de lei şi a primit subvenţii de 286,66 milioane de lei, ceea ce înseamnă că subvenţiile au fost cu 135% mai mari comparativ cu veniturile proprii. În schimb, judeţul Cluj, care anul trecut a avut cele mai mare venituri proprii la nivel naţional, 1,23 miliarde de lei, a primit subvenţii de 239,31 milioane de lei, ele reprezentând mai puţin de 19,5% din veniturile proprii. Un alt caz special este cel al judeţului Teleorman, unde valoarea subvenţiei primite - 214,68 milioane de lei) a fost aproape egală cu veniturile proprii (241,71 milioane de lei).
Cele mai multe fonduri europene - 10.433 milioane de lei, au fost atrase de regiunea Bucureşti – Ilfov
Judeţele care au atras cele mai puţine fonduri europene
Jud. Fonduri (mil. lei) Venituri proprii (mil. lei) Subvenţii (mil. lei) %Subvenţii/Venituri
Covasna 384,92 228,9 89,77 39,25
Brăila 362,18 340,67 168,78 49,54
Giurgiu 360,91 211,84 286,66 135,31
Teleorman 346,02 241,71 214,68 88,81
Ialomiţa 342,38 228,22 114,97 50,37
Sursa:Ministerul Fondurilor Eurpene şi Ministerul Finanţelor
Judeţele care au atras cele mai multe fonduri europene
Jud. Fonduri UE (mil. lei) Venituri proprii (mil. lei) Subvenţii (mil. lei) %Subvenţii/Venituri
Constanţa 6.240 1.100 280,50 25,5
Cluj 5.204 1.230 239,31 19,45
Dolj 3.869 678,5 258,01 38,02
Bihor 2.832 749,18 268,39 35,82
Galaţi 2.245 564,52 216,94 38,42
Timiş 2.236 1.150 270,76 23,54
Sursa:Ministerul Fondurilor Eurpene şi Ministerul Finanţelor
