Locavor de Ciurila: hartă interactivă pentru clujeni

Mișcarea locavor a început să aibă adepți și în România, chiar dacă e la început. S-au făcut primii pași în direcția bună: circa 30 de producători din comuna Ciurila, aflată nu departe de Cluj-Napoca, au fost incluși pe o hartă interactivă. O hartă pe care orice citadin din zonă o poate consulta și unde găsește, rapid, produsul dorit și adresa gospodarului care-l furnizează.

Locavor de Ciurila și harta sa interactivă nu ar fi fost posibile fără o finanțare accesată de GAL Lider Cluj, prin programul Make Europe Sustainable for All, și fără munca voluntară a membrilor comunității Ciurila în Tranziție, explică Alina Zlati. Ea însăși „fată de oraș”, s-a mutat acum zece ani în satul Sălicea, din comuna cu pricina, și este expert în dezvoltare rurală în cadrul Grupului de Acțiune Locală respectiv. A văzut cum funcționează mișcarea locavor la ea acasă, în Franța și-n Statele Unite, și și-a dorit ca principiile ei generoase să prindă și-n România.

Lansare amânată

Harta producătorilor din Ciurila a fost pusă la punct chiar în 2019, însă evenimentul de lansare programat nu s-a mai ținut, fiindcă a venit pandemia, spune Alina.

Comunitatea locală a apucat însă să organizeze un târg de Crăciun – iar asta, coroborat cu informațiile furnizate de hartă, a suscitat un interes de lungă durată în rândul orășenilor din Cluj-Napoca. Luni la rând, i-au sunat pe la producători, ca să se intereseze de prețul mierii, de calitatea legumelor, de aroma vinului de coacăze...

Muncă pe două fronturi

Alina Zlati știe că mai sunt multe, multe de făcut, atât la nivel de producător, cât și la nivel de consumator. „Consumatorii noștri încă nu înțeleg plusvaloarea pe care o aduc produsele locale. A trebuit să facem materiale informative - de ce e bine să mănânci proaspăt, de ce e folositor să încurajezi economia locală – și vrem să mergem cu mesajul ăsta la toate evenimentele pe care le vom organiza”.

Munca de lămurire trebuie dusă pe ambele fronturi: și la nivel de gospodar, căruia i se explică de ce au mai mare căutare produsele care sunt rezultatul unor practici agricole prietenoase cu mediul, și la nivel de orășean, care trebuie să înțeleagă că roșia locală, chiar dacă mai scumpă decât cea din supermarket, e mai gustoasă și mai sănătoasă.

Mentalități în schimbare

La noi, consumatorul, chiar dacă are o situație materială bună, încă se uită la cei câțiva lei care despart prețul unei roșii din supermarket de una culeasă direct de pe vrej. E mai greu să înțeleagă că un țăran român nu va putea niciodată să producă un kilogram de tomate la prețul la care îl comercializează o fermă mare din Polonia, subvenționată la greu, și care lucrează mecanizat, explică Alina.

Citadinul, în veșnică criză de timp, preferă să dea o raită la supermarket ca să-și facă provizii, în loc să iasă puțin din oraș și să-și umple portbagajul cu tot ce are nevoie, sprijinind astfel și gospodarul sau fermierul. „Dar sunt convinsă că lucrurile se vor schimba”, spune Alina.

Ofertă bogată

Cei care au avut curiozitatea să acceseze harta interactivă au putut vedea cât de variată e oferta din Ciurila. Gospodarii vând tot ce au în surplus, de la carne, pește, ouă, lactate, fructe și legume, la miere și sirop de zmeură.

Alina visează să pună în practică ceea ce a văzut prin alte părți: un magazin care să reunească toate produsele locale de calitate, și unde orășeanul să aibă acces rapid la produsele dorite.

„Dar, pentru a se ajunge acolo, mai e nevoie de multă muncă de convingere: producătorii trebuie să-și avizeze produsele din punct de vedere sanitar-veterinar, să iasă din zona gri a economiei”, spune Alina Zlati.

Meniu cu de-ale noastre

O altă verigă care poate fi atacată, pe linia mișcării locavor, este legată de aprovizionarea restaurantelor și pensiunilor. „Așa se face în SUA, restaurantele americane se laudă cu produsele locale din meniu. De ce nu și la noi?”.

Se lucrează la o etichetă comună, care să figureze pe produsele din Ciurila, la fel și la indicatoare care să fie afișate la intrarea în comună și pe porțile gospodarilor. „Îi vom fotografia pe oameni și le vom scrie povestea, vom face evenimente de tip porți deschise”, spune Alina.

Toate aceste elemente vor contribui la crearea unui brand local și la dezvoltarea acelui sentiment de mândrie, pe care truditorii pământului l-au cam pierdut.

„Și, dacă totul merge bine, ne vom extinde, încet, încet, și în celelalte comune ale GAL, mai către munte”, conchide Alina.

„Săptămâna trecută, noi, cei din GAL, am organizat cu cei de la Agenția Națională a Zonei Montane un curs gratuit pentru 17 persoane, pentru ca acestea să se poată aviza ca punct de gastronomie locală. E și aceasta o altă modalitate de a-ți valorifica ceea ce produci: vine clujeanul să-ți comande mâncarea, dar, dând de gustul ingredientelor, va dori să cumpere și produsul proaspăt”.

Alina Zlati, inițiator Locavor de Ciurila

Un Grup de Acțiune Locală (GAL) este o formă de parteneriat, care reunește reprezentanți ai sectoarelor public, privat și ai societății civile, cu scopul de a implementa metodele LEADER (Liaison entre actions de développement de l'économie rurale) de dezvoltare rurală. GAL-ul este finanțat prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Credit foto: Facebook Locavor de Ciurila/ Beatrice Boghian Photography