Masterplanul de Transport, film SF de desene animate

Pentru a se încadra în cei 10 ani rămaşi până la termenele de finalizare a lucrărilor de infrastructură prevăzute în Masterplanul General de Transport, România se va transforma într-un şantier în care utilajele se vor mişca nefiresc de repede. Ca într-un film SF de desene animate: buldozerele, excavatoarele şi basculantele vor acţiona de opt ori mai rapid decât în ultimii 30 de ani la construcţia de autostrăzi, drezinele vor reabilita căile ferate cu viteze de peste patru ori mai mari, iar săpătoarele de tuneluri vor avea viteze duble de înaintare, arată calculele Jurnalul, bazate pe cifrele afişate în documentul oficial.

Important este, pe lângă accelerarea incredibilă a lucrărilor, şi faptul că acestea se vor executa simultan, adică nu ne vom ocupa doar de autostrăzi deodată cu drumurile expres, ci în acelaşi timp vom reabilita căile ferate, vom săpa tuneluri şi vom construi poduri şi viaducte la înălţimi ameţitoare. Iar investiţiile se vor ridica la cote nemaiîntâlnite nici în anii de „avânt proletar” din perioada comunistă: peste 40 de miliarde de euro în 10 ani, ceea ce înseamnă 4 miliarde pe an, adică mai mult de 5% din totalul cheltuielilor bugetare.

La autostrăzi, ne vor invidia nemţii

În anul de graţie 2030, Carpaţii vor fi traversaţi de trei autostrăzi (Sibiu - Piteşti, Comarnic - Braşov şi Braşov - Bacău) şi de două drumuri expres (Drobeta-Turnu Severin - Lugoj şi Piteşti - Râşnov). La acest capitol, stimaţi telespectatori, urmează o secvenţă de mare magnitudine: după ce în ultimii 30 de ani s-au construit 750 de kilometri de autostrăzi şi zero drumuri expres cu o viteză medie de execuţie de 70 de metri pe zi, în următorii 10 ani această viteză medie va creşte la 620 de metri pe zi. Mai exact, vom construi cel puţin 120 de kilometri de autostradă pe an, pentru ca la finalul intervalului, în 2030, să avem în total 1.300 de kilometri. Simultan, vom mai construi şi 1.900 de kilometri de drumuri expres (ceea ce înseamnă 522 de metri pe zi). Se vor executa, astfel, mai mult de 3.200 de kilometri de şosele rapide (autostrăzi + drumuri expres) cu o viteză medie de peste 600 de metri pe zi (!)

Revenind la autostrăzi, să nu uităm că tronsoanele Comarnic - Braşov şi Sibiu - Piteşti traversează zone montane dintre cele mai dificile, deci vor avea viaducte de mare înălţime şi chiar tuneluri de mare lăţime. Concret, Sibiu - Piteşti va avea 14,5 kilometri de tuneluri (câte 7,5 kilometri pentru fiecare sens de circulaţie), iar Comarnic - Braşov va avea 20 de kilometri de tuneluri (câte 10 kilometri pentru fiecare sens de circulaţie). Poduri şi viaducte: 31 de kilometri pe Sibiu - Piteşti şi mai mult de 20 de kilometri pe Comarnic - Braşov. Puţină atenţie la tuneluri: pentru a avea un termen de comparaţie, amintim că viteza de săpare a tubului subteran propriu-zis este, în prezent, la metroul bucureştean, de 17 metri pe zi (utilajele botezate „Sfânta Filofteia” şi „Sfânta Varvara” ating această viteză). Rezultă că, pentru a realiza numai tunelurile de pe Comarnic-Braşov şi Sibiu Piteşti, ar fi nevoie de o viteză de săpare de 34 de metri pe zi (dublul vitezei de la Metrou), în condiţiile în care roca montană este mult mai dură, mai greu de străpuns decât subteranul „moale“ al Bucureştiului.

Ca efect special pentru filmul nostru, adăugăm aici o secvenţă paralelă dintr-o altă peliculă celebră, proiectul actual al autostrăzii Comarnic - Braşov: de aici reiese că viteza de săpare a tunelurilor ar fi de aproape 40 de metri pe zi, având în vedere că - potrivit Masterplanului - ar trebui să fie totul gata peste doi ani, adică până în 2022.

Aşadar, vom realiza 620 de metri de autostrăzi şi drumuri expres pe zi, în condiţiile în care noi am înregistrat până acum o viteză de execuţie de doar 70 de metri pe zi, iar recordul european în materie este de 158 de metri pe zi (atins de Ungaria, cu 800 de kilometri în 14 ani). Ba, mai mult, vom avea lucrări de artă în zone montane, tuneluri, poduri şi viaducte pentru care ne vor invidia nemţii şi austriecii.

Senzaţii tari pe drumurile de fier

În timp ce şantierele de infrastructură rutieră vor dudui şi lamele buldozerelor se vor înroşi din cauza vitezei de lucru, drezinele şi celelalte utilaje de modernizare a căilor ferate vor scoate efectiv scântei. Asta pentru că în următorii 10 ani vom reabilita peste 2.880 de kilometri de cale ferată, din care 1.300 de kilometri numai pentru ca trenurile să poată atinge viteza comercială de 160 km/h. Calculele arată că, pentru a fi gata la termen, lucrările de reabilitare vor înainta cu o viteză de 780 de metri pe zi (2.880 de kilometri în cele 3.600 de zile rămase până în 2030). Reamintim că la singurul tronson unde se poate atinge această viteză, adică la cei 225 de kilometri ai liniei Bucureşti - Constanţa, lucrările au durat 10 ani. Reiese că viteza medie de execuţie a lucrărilor de reabilitare a fost, pe atunci, de 22,5 de kilometri pe an, respectiv 600 de metri pe zi).

Ca rezultat al acestor lucrări, vom avea în filmul nostru o ultimă secvenţă de senzaţie: trenurile vor face de la Constanţa la Arad mai puţin de şase ore.

În anul 2020, potrivit documentului, ar trebui finalizate autostrăzile Târgu Neamţ - Ungheni şi Sibiu - Braşov, dar şi drumurile expres Craiova - Piteşti, Ploieşti - Buzău, Bacău – Paşcani - Suceava şi Focşani - Buzău.

Viteze de execuţie la proiectele de infrastructură

AUTOSTRĂZI şi Drumuri Expres:

1990-2020 = 70 metri/zi

2020-2030 = 620 metri/zi

TUNELURI

1990-2020 = 17 metri/zi

2020-2030 = 34 metri/zi

CĂI FERATE - reabilitări

1990-2020 = 40 metri/zi

2020-2030 = 780 metri/zi

Sursa: Master Planul General de Transport