Ministrul Energiei descoperă ce ştie tot satul

Spiritul contemplativ al autorităţilor de la Bucureşti are o tradiţie îndelungată. În timp ce românii fac petiţii, se enervează şi se revoltă pe reţelele de socializare pentru că facturile lor la utilităţi cresc mereu, pentru că sunt victime sigure ale războiului permanent între service-uri şi companiile de asigurare, iar poliţele de răspundere civilă auto RCA se scumpesc de la an la an, autorităţile nu au reacţie. Sunt mereu surprinse şi rămân parcă mute de uimire că în România unele companii îşi permit un asemenea comportament abuziv. Atât timp cât amenzile aplicate companiilor pentru practicile abuzive sunt derizorii, fenomenul nu va dispărea pentru că tentaţia de a câştiga mai mult va fi mereu mai mare decât frica de sancţiune. Două mostre în acest sens ne-au fost oferite recent de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a venit zilele trecute cu o declaraţie pe care, probabil autorul, ar fi dorit-o şocantă. De fapt, ministrul ne-a spus ce ştie orice român care plăteşte o factură la energia electrică. “Există anumiţi furnizori care au şi distribuţie, care am văzut că trec consumuri estimate foarte mari. Punând consumuri estimate foarte mari, factura va veni mai mare. Practic, iau nişte bani în avans pentru un consum care nu există, se folosesc de banii oamenilor”, a declarat ministrul, după ce a primit mai multe sesizări de la oameni în acest sens. În primul rând să spunem că declaraţia ministrului vizează companiile Enel, E.On, CEZ şi Electrica. Practica umflării facturilor prin consumul estimat nu este nouă, ea pierzându-se în negura timpului. Din declaraţia sa, înţelegem că ministrul Energiei de-abia acum a aflat de această practică prin care consumatorii finali sunt transformaţi în creditorii furnizorilor de energie, deşi conduce acest sector de la sfârşitul anului 2019.

Recurs la memorie

Să nu uităm că înainte să ocupe această funcţie, Virgil Popescu a fost ani de zile vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, în sfera ei de competenţe intrând şi sectorul energetic. Aici, cu siguranţă a aflat de aritmetica facturilor estimate care dă întotdeauna cu plus numai pentru furnizor, dar a preferat să tacă, deşi consumatorii erau jecmăniţi. Cu siguranţă a aflat că la sfârşitul anului 2015 Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) amenda  cu 200.000 de lei compania GDF Suez, devenită ulterior ENGIE, tocmai pentru facturarea estimată (în acest caz la gaze). Ulterior, la începutul lui 2016, şi CEZ încasa de la ANRE o amendă de 500.000 de lei pentru acelaşi lucru. La vremea respectivă, răspunsul celor de la CEZ pentru această facturare a fost de-a dreptul o sfidare la adresa consumatorilor. Acest sistem aduce plus valoare serviciilor oferite și protejează și mediul prin economia de hârtie la facturi. În plus, consumatorul scapă de disconfortul de a avea mai multe facturi și își poate planifica mai bine bugetul familiei, suna răspunsul ştabilor de la CEZ.

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2017 al Consiliului Concurenţei, românilor le-au fost crescute artificial facturile la energie electrică, după ce mai multe companii de electricitate s-au unit într-un cartel al contoarelor de monitorizare a curentului, cauzând prejudicii consumatorilor. La vremea respectivă se promitea că va fi stabilită valoarea prejudiciului, iar banii încasaţi în plus vor fi returnaţi consumatorilor păgubiţi. Nimeni nu a văzut niciun ban înapoi, dar autorităţile şi-au făcut datoria. Au constatat şi au contemplat dezastrul.

Facturi umflate cu nesimţire

Cu siguranţă, Virgil Popescu a aflat că în aprilie 2016 Curtea de Conturi publica un raport exploziv în care arăta că facturile la energia electrică ale românilor au fost încărcate abuziv cu peste un miliard de euro în perioada 2010-2013. "În perioada 2010-2013, în rețelele electrice de distribuție au fost înregistrate pierderi în valoare estimată de 1.301.680.000 euro, cauzate în principal de starea tehnică precară a acestor rețele. (…) Pierderile înregistrate, în valoare de 5.631.913.000 lei (1.301.680.000 euro), au fost acoperite în proporție de 82% prin tariful de distribuție (componentă a tarifului de energie electrică achitat de consumatori), respectiv ANRE a acceptat în tariful aferent serviciului de distribuție (tarif ce se regăsește în prețul energiei electrice achitat de consumatorii finali) pierderi în valoare de 4.619.469.000 lei (1.069.180.000 euro)", se arată în sinteza raportului de audit al performanței privind piața de energie electrică.

O îngrijorare venită târziu

Un alt domeniu care a creat permanent tensiuni este piaţa de asigurări de răspundere civilă auto RCA. Asigărătorii şi service-urile sunt într-un război permanent de ani de zile, iar pe acest fond şoferii au fost obligaţi să cumpere poliţe RCA din ce în ce mai mari. Prima observaţie ar fi că preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, nu a părut deranjat niciodată că piaţa este controlată de două companii prin preţurile practicate. Acestea au desfiinţat concurenţa, dar au distorsionat puternic piaţa. Acum lucrurile sunt pe cale să se schimbe prin introducerea clauzei de decontare directă. Preţul nu va mai fi principalul criteriu pentru alegerea poliţei RCA, deoarece acum ea va fi cumpărată pentru a-l proteja financiar pe cel care o plăteşte. Surprinzător, de-abia acum preşedintele Consiliului Concurenţei se arată îngrijorat că preţurile ar putea creşte din această cauză.

Pierdem 3 miliarde de euro pe an din accidente

Numărul mare de accidente din România nu afectează doar afacerile industriei asigurărilor, care până la urmă și-a asumat acoperirea acestui risc. Conform „Buletinului siguranţei rutiere. Raport anual 2017”, document realizat în 2018 de Direcția Rutieră, Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din Ministerul Afacerilor Interne, victimele rezultate în accidentele rutiere grave produse în anul 2017 în România „reprezintă costuri sociale de peste 3 miliarde de euro – conform valorilor estimate în anul 2010 de către Comisia Europeană privind costul social al accidentelor rutiere”, ceea ce reprezintă aproape 2% din valoarea PIB-ului anual al României. ■