Oferta românească pentru investitorii străini: multe incertitudini şi riscuri

Moştenirea dezechilibrelor interne şi tensiunile externe / Guvernul promite o politică pro businessMediul de afaceri din România a fost afectat în ultimii ani de incertitudini legislative şi fiscale generate de avalanşa de modificări ale actelor normative, ceea ce a făcut ca nivelul de încredere în economia românească să scadă. Deşi aceasta a înregistrat un ritm de creştere mare, dar totuşi cu mult sub potenţial, ea a fost bazată pe consum, un model de creştere relativ facil, dar periculos pentru o economie ca a noastră. Destabilizarea indicatorilor macroeconomici şi acumularea unor deficite mari a fost penalizată la sfârşitul anului trecut de agenția Standard & Poor’s, care a revizuit în jos perspectiva privind economia României. Mai mult, agenția a atras atenția că ar putea scădea ratingul ţării în următoarele 24 de luni, dacă dezechilibrele externe și fiscale continuă să se deterioreze. Din această perspectivă, atragerea investiţiilor străine devine o misiunea mult mai dificilă, care, coroborată cu un an politic tensionat, plasat sub semn electoral, ar putea înrăutăţi perspectivele economiei româneşti.

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, susţin membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, contextul internaţional, mult mai tensionat ca anul trecut, poate deveni o frână în atragerea investitorilor străini, cum la fel de bine poate deveni şi un avantaj pentru noi, dacă guvernul va avea capacitatea de a-i convinge să investească.

Mituri despre atuurile noastre

Atuurile economiei autohtone pe care am fost obişnuiţi să credem că le avem în competiţia cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est pentru câştigarea capitalului străin nu prea mai există. Principalele două pârghii utilizate până acum de oficialii de la Bucureşti pentru sensibilizarea investitorilor străini au fost fiscalitatea favorabilă şi forţa de muncă bine instruită. În realitate însă, lucrurile nu mai stau aşa. Avem o cotă de impozit pe profit de 16%, dar, în final, impozitele din spate şi lipsa deductibilităţii pentru investiţiile făcute transformă impozitul pe profit într-unul pe venit. Impozitarea investiţiilor are un impact direct asupra profiturilor pe care companiile le realizează, iar dacă luăm în calcul inflaţia, care a crescut, precum şi deprecierea monedei naţionale, avem explicaţia pentru erodarea profitabilităţii companiilor care fac afaceri în România.

Forţa de muncă, tot mai puţină

Lipsa forţei de muncă şi calificarea ei au devenit de câţiva ani o problemă. Ea a ajuns şi în zona multinaţionalelor, care au reuşit să o evite până acum datorită salariilor mai mari oferite. Pe de altă parte, sărăcia forţei de muncă în zona privată a fost generată şi de comportamentul statului, care s-a transformat în cel mai mare angajator. Numai în ultimul an, 70.000 de persoane au fost angajate în sistemul bugetar. Disponibilizarea personalului excedentar din zona aparatului de stat va fi o provocare majoră pentru Guvernul Orban, pentru că această măsură va fi decontată electoral de partidele care susţin Executivul. Luarea unei astfel de decizii va fi însă întârziată până în primăvară, în cazul în care vor fi provocate alegeri anticipate, sau până pe sfârşitul anului, dacă alegerile parlamentare au loc la termen, iar PNL va reuşi să formeze în jurul său şi viitorul guvern.

Infrastructura, veşnica problemă

O bilă neagră în faţa investitorilor străini va rămâne şi în acest an lipsa infrastructurii. Proiectele de modernizare a căii ferate sunt puţine şi, cu mici excepţii, departe de finalizare, iar reţeaua de autostrăzi nu-şi va adăuga prea mulţi kilometri nici în 2020. Am terminat anul trecut cu 850 de kilometri de autostradă, iar pentru acest an ni se promit 80 de kilometri noi, dar, cu siguranţă, se vor finaliza mult mai puţini.

Contextul internaţional este tensionat

Înrăutăţirea climatului economic din zona euro şi în special din Germania, care este principalul partener comercial al României, va avea ca efect un recul al investiţiilor străine. Comisia Europeană a revizuit în noiembrie anul trecut în scădere estimările referitoare la ritmul de creştere înregistrat de zona euro şi de Uniunea Europeană, avertizând că zona euro se confruntă cu o “perioadă prelungită de creştere modestă”, din cauza unor factori externi precum tensiunile comerciale dintre SUA şi China. „Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăţi: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficienţe persistente în industria prelucrătoare şi Brexitul”, spunea la sfârşitul anului trecut vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Potrivit statisticii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în septembrie 2019, Olanda era pe primul loc în clasamentul ţărilor cu cele mai mari investiţii în ţara noastră, cu aproximativ 9,2 miliarde de euro capital social subscris. Ea era urmată de Austria şi de Germania, fiecare cu câte aproximativ 4,8 miliarde de euro. Cele trei țări deţineau împreună o pondere de aproximativ 40% din totalul capitalului social subscris în România (48,6 miliarde de euro).

Ce putem exploata

Una din marile schimbări care poate fi exploatată este discursul guvernului, din care se remarcă o deschidere şi o apropiere faţă de multinaţionale şi faţă de mediul de afaceri, în general. Atitudinea pro-business a Guvernului Orban a fost probată în cele câteva luni de la instalarea sa la putere prin câteva modificări legislative, printre care renunţarea la OUG 114/2018. Pe de altă parte, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare care vor genera un impact pozitiv asupra deficitului bugetului general consolidat, crescându-se astfel, în mod semnificativ, sustenabilitatea finanțelor publice.

Deşi România este un membru stabil al UE, fapt ce ar trebui să îi confere un plus de încredere în ochii investitorilor străini, totuşi, lipsa de predictibilitate şi de stabilitate îi diminuează simţitor acest atu. Legislaţia modificată „peste noapte”, inflaţia, cursul euro, birocraţia şi migrarea forţei de muncă calificate către ţările vestice anulează, în cele mai multe cazuri, avantajele oferite de cota scăzută a impozitului pe profit de 16%. La toate acestea se adaugă, pe plan intern, faptul că anul 2020 este unul electoral, iar pe plan internațional, finalizarea Brexit-ului, încetinirea creşterii economiilor din zona euro şi, nu în ultimul rând, derularea negocierilor între SUA şi China (faza a II-a a Tratatului Comercial).

Din aceste cauze, eu, personal, consider că adevărata provocare pentru guvernanţi o va reprezenta modul în care aceştia vor reuşi să găsească pârghiile prin care să ofere garanţiile necesare în vederea atragerii de ISD în domeniile în care România este deficitară (infrastructură, transport, sănătate etc.), astfel încât statul să poată redirecţiona, la rândul său, o parte însemnată a resurselor proprii spre învăţământ, sănătate, cultură etc.

Cristian-Nicolae Stoina,

analist economic

România şi-a axat, în ultimii ani, bugetul pe consum, iar creşterea economică realizată este una periculoasă. Parteneriatul public-privat nu funcţionează din cauza corupţiei, iar infrastructura este deficitară. Pe de altă parte, forţă de muncă nu mai avem de câţiva ani, nivelul de calificare al celei existente este scăzut şi nici nu mai este ieftină. Atragerea investitorilor cu o fiscalitate redusă, care în realitate nici nu este scăzută, nu este suficient, dacă avem o conformare a plăţii taxelor şi impozitelor redusă, dar şi o atitudine antibusiness a autorităţilor. Dacă ne uităm peste cifre vedem că investiţiile străine nu au crescut prea mult în ultimii ani şi, în plus, au scăzut şi investiţiile realizate de firmele româneşti, pentru că multe au început să investească peste granițe, pentru că nu s-a avut în vedere crearea unui mediu economic care să sprijine investitorii. Dacă cei care ajung la putere înţeleg că România are nevoie de un proiect de ţară care să plece de la investiţii, atunci lucrurile se vor schimba.

Dan Schwartz,

consultant fiscal

Este greu de spus care sunt perspectivele investiţionale în acest an, pentru că sunt multe variabile, iar acestea ţin şi de contextul extern economic, care nu indică creşteri. Această încetinire economică poate fi însă folosită în avantajul României, dacă guvernul va şti să o folosească în contextul reducerii externe a oportunităţilor de investire. Din punct de vedere intern, situaţia din 2020 este la fel de grea ca în 2019. Infrastructura va rămâne la fel de precară, lipsa forţei de muncă va rămâne de actualitate, deprecierea monedei naţionale va continua,  inflaţia va fi mare, iar consumul va rămâne decisiv pentru creşterea economică, chiar dacă el va frâna. Partea pozitivă pentru atragerea investiţiilor străine este că avem un guvern mult mai prietenos cu mediul de afaceri.

Iancu Guda,

preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari

Din punctul de vedere al investiţiilor externe, aş cataloga anul 2020 ca fiind unul timid, pentru că şi pe plan extern se manifestă o încetinire a creşterii economice. Să nu uităm că Germania, care este principalul nostru partener comercial, se confruntă cu o încetinire. Şi anul electoral ar putea lăsa o amprentă negativă, deşi am observant că oamenii de afaceri s-au obişnuit cu bălăcăreala noastră politică. Mai degrabă aş spune că decizia de a investi în România este influenţată  de facilităţile şi de ajutoarele acordate, de accesul la infrastructură şi de predictibilitatea fiscală.

Adrian Benţa,

consultant fiscal

Deocamdată, scenariul de bază este cel al continuării tendinţei pozitive din perioada anterioară. Economia europeană se pare că a început acest an ceva mai bine. Chiar şi la ultima reuniune a Băncii Central Europene s-a afişat un ton mai optimist. Consider că investiţiile străine vor fi pe un trend de creştere. De asemenea, s-ar putea ca unele dintre proiectele pe care le aşteptăm în diverse sectoare, în infrastructură, în energie, să capete un plus de vigoare în acest an.

Aurelian Dochia,

analist economic

 Grafic

Evoluţia fluxului de investiţii străine (ISD) în mld. euro:

2013 2,71

2014 2,42

2015 3,27

2016 4,1

2017 4,8

2018 5,26

2019 2,91 (la 7 luni)

Sursa : BNR