Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul viitor se anunţă unul plin de provocări pentru moneda națională, în ton cu incertitudinile legate de evoluția economică a României. Ne aşteaptă un an complicat, pe fondul încetinirii economiei mondiale, peste care se suprapun două procese electorale interne ce vor perturba deciziile guvernului. Executivul PNL va trebui însă să ia rapid măsuri nepopulare pentru a restabili echilibrele, în condiţiile în care liberalii au acuzat permanent că ţara se află în pragul dezastrului din cauza politicilor promovate de fostul guvern. În cazul în care nu le ia, înseamnă că validează guvernarea PSD. Dacă le ia, va trebui să-şi asume costurile electorale mari. Deocamdată, Guvernul Orban joacă la temporizare şi spune că nu va tăia salarii şi pensii, nu va face disponibilizări în administraţia publică, nu va apela la majorări de taxe şi impozite. Dacă ar fi să-i dăm crezare, atunci ar trebui să mai credem încă în basme cu Făt-Frumos.
După creşterea puternică din ultimii ani, economia românească va încetini până la 3,2% în 2020, urmând ca în 2021 să ajungă la un ritm de creştere de până la 3,7%, arată cele mai recente estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care atrag însă atenţia asupra riscului supraîncălzirii economiei. În timp ce salariile vor reveni la creșterea cu o singură cifră, consumul privat va rămâne robust, susținut de creșteri semnificative ale pensiilor publice. De asemenea, deficitul comercial se va adânci pe fondul cererii externe slabe și a competitivității scăzute a prețurilor, notează raportul OECD.
Riscul supraîncălzirii economiei
Creșterea investițiilor se va păstra într-un ritm moderat, susținută de o absorbție mai mare a fondurilor UE, potrivit OECD. În ciuda inflației relativ ridicate, se prevede că politica monetară va rămâne în așteptare, deoarece există riscuri de supraîncălzire a economiei. Deși datoria publică este încă moderată, spațiul fiscal este limitat, deoarece mediul extern volatil ar putea limita capacitatea de finanțare a datoriei. „Politica fiscală prudentă necesită eforturi de consolidare, iar acest lucru ar trebui realizat prin revizuirea mixului de cheltuieli publice și îmbunătățirea eficienței colectării impozitelor”, potrivit documentului citat.
Creșterile salariale, la pachet cu scăderea competitivităţii
Creșterea PIB-ului a fost puternică în 2019, susținută de un consum robust și investițiile din sectorul construcțiilor. „Creșterea economică solidă din 2019 a fost susținută de consumul robust și investițiile puternice din sectorul construcțiilor, în timp ce creșterile salariale atât în sectorul public, cât și în cel privat au majorat puterea de cumpărare a gospodăriilor”, precizează OECD în raport. În schimb, creșterea costurilor cu forța de muncă a compromis competitivitatea prețurilor producătorilor români, contribuind la creştere deficitului de cont curent.
Politicile expansioniste și prociclice din trecut au redus spațiul fiscal disponibil, iar deficitul bugetar este prognozat să continue tendința de creștere în următorii doi ani.
Îmbunătăţirea colectării taxelor, greu de realizat
Reforma pensiilor va crește cheltuielile publice cu mai mult de 2 % din PIB până în 2021. "Reforma pensiilor va majora cheltuielile bugetare cu 2% din PIB până în 2021. Îmbunătățirile preconizate în colectarea taxelor și impozitelor și în eficiența instituțiilor sectorului public nu sunt așteptate să se materializeze destul de rapid pentru a compensa majorarea cheltuielilor publice. În consecință, poziția fiscală este așteptată să fie în general neutră în 2020 și puternic expansionistă în 2021", arată OECD.
Recomandare: regândiţi reforma pensiilor
În consecinţă, pentru a reduce deficitul fiscal, guvernul va trebui să reconsidere sfera de aplicare și/sau calendarul reformei pensiilor. În caz contrar, efortul de consolidare ar trebui să se bazeze pe reducerile de cheltuieli în domeniile prioritare, inclusiv educația, sănătatea și infrastructura. Creșterea impozitelor, care sunt cele mai puțin distorsionate de creștere, cum ar fi impozitele de mediu și proprietatea, ar putea fi, de asemenea, luată în considerare.
Principalele riscuri includ o deteriorare suplimentară a perspectivelor comerciale în Uniunea Europeană și intensificarea volatilității financiare globale care duce la ieșiri de capital. O relaxare fiscală excesivă, în special creșterea puternică a salariilor în sectorul public și a pensiilor, ar duce la pierderi de competitivitate mai puternice.
Raport OECD
Leul va continua să se devalorizeze în 2020
Cursul de schimb euro/leu, unul dintre indicatorii extrem de sensibili ai dinamicii businessului, ar putea depăși nivelul de 4,81 lei/euro în semestrul I și de 4,85 lei/euro în a doua parte a anului, afirmă experții de la compania de plăţi Moneycorp. Aceştia avertizează că deprecierea leului afectează socotelile consumatorului final, dar loveşte şi în profiturile firmelor. Leul a atins săptămână trecută un nou minim istoric, fiind cotat oficial de către Banca Națională la 4,7808 lei/euro pe 21 noiembrie. Perspectivele finalului de an tind să urmeze aceeași traiectorie negativă. Importurile semnificative realizate în acest an, de 63,8 miliarde de euro (în creștere cu 5,1% la nivelul primelor nouă luni), în ton cu evoluţia ascendentă a consumului, vor continua în perspectiva sezonului rece și, mai ales, a sărbătorilor de sfârșit de an.
Potrivit experților, România se află într-o zonă de sensibilitate accentuată, mai ales că ne aflăm într-o perioadă agitată pe scena publică (schimbare de guvern, alegeri prezidențiale etc.).
Forintul şi zlotul s-au întărit
Perspectivele incoerente au zgâlţâit leul, care, începând cu luna octombrie, a avut o traiectorie opusă (curs de peste 4,77 lei/euro, depreciere de 0,5%) față de cea a altor monede din regiune (forint – o apreciere de 2% în raport cu euro sau zlotul polonez – o apreciere de 3%), se arată în analiza citată.
Astfel, datele negative privind evoluția economică și absența unor prognoze oficiale privind perspectivele din 2020 au generat în spațiul public un plus de impredictibilitate, într-o perioadă în care companiile își definitivează bugetele pentru anul următor. Au fost constatate încasări bugetare sub nivelul programat (minus 21 miliarde de lei la 9 luni), accentuarea deficitului bugetar, prognozat să treacă de nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) la finele anului, creșterea datoriei publice cu 9,1 miliarde euro, în primele 8 luni, la aproape 109 miliarde de euro.
Euro a scăzut ieri cu 0,01%, până la 4,7722 lei, la cursul oficial al Băncii Naţionale a României (BNR), dar după ce în perioada 14-21 noiembrie bătuse cinci recorduri istorice absolute.
Producţia şi deficitul zguduie moneda
“La nivel macro, economia românească trece printr-o perioadă plină de provocări - de la scăderea producției industriale (-2,1% în primele 9 luni) până la depășirea deficitului bugetar asumat (2,62% la 9 luni, cu 60,5% mai mare faţă de cel din aceeași perioadă a anului trecut)”, a declarat Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România. El crede că avansurile importurilor şi consumului spre finele anului generează “un plus de presiune şi volatilitate” pentru moneda naţională. “Din păcate, aceste creșteri ale cursului sunt transferate parțial către consumatorul final, iar suplimentar pun și presiune pe marjele de profitabilitate ale companiilor, într-un mediu economic foarte competitiv”, a mai spus Bucur.
