(P) Piețele financiare se pun în slujba clienților

Serviciile financiare au intrat într-o nouă eră, în care noi modele de educație financiară, axată pe protecția consumatorului și a companiilor, digitalizarea și inovația, dictează noile reguli. Cine va ține pasul cu transformarea va crește, cine nu, se va retrage în declin. Serviciile financiare ale viitorului vor include roboți, servicii financiare deschise, inteligența artificială. Iar noile generații de consumatori se vor impune mai mult în piața financiară. La aceste concluzii au ajuns specialiștii care ne avertizează că în viitor vor conta mai mult competențele profesionale decât diplomele, în economie. Tocmai de aceea, se urmărește crearea cadrului propice pentru o macroeducație, pentru a conduce către o microîndatorare.

Educația financiară a devenit o prioritate pe care trebuie să o aibă în vedere orice țară, mai ales în contextul actual, la un an de la debutul pandemiei care a schimbat regulile în economie. Inovarea și digitalizarea sunt, de asemenea, foarte importante pentru evoluția piețelor financiare. Acestea vin în completarea protecției consumatorului și necesită exercitarea controlului din partea autorităților, astfel încât să nu existe incidente care să ducă la pierderea încrederii în piețele de capital. Tendințele momentului merg spre digitalizare, criptomonede și Inteligență Artificială, pe piața financiară. Acestea sunt câteva concluzii ale ediției a V-a a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare cu tema „Provocările noului deceniu în sectorul serviciilor financiare”, o dezbatere despre profesionalizarea piețelor financiare, din perspectiva și în beneficiul clientului, organizată de Institutul de Studii Financiare (ISF), miercuri, 11 martie, în format online. „În ultimul an s-au înregistrat progrese în materie de digitalizare pentru piața românească, așa cum în mod normal s-ar fi văzut în câțiva ani, forțată cumva și de pandemia pe care o parcurgem. Potrivit analizelor, avantajele digitalizării sunt reducerea timpului, transparența proceselor, siguranța utilizatorului, dar și reducerea costurilor”, a declarat Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare, la deschiderea conferinței. La aceste tendințe se adaugă nevoia de educație financiară și tehnologică.

Viitorul este asigurat prin educație financiară

În perioada de „lockdown”, o parte din populația României a avut de suferit din cauza lipsei de sincronizare cu sistemele digitale de plată. Faptul că sunt încă localități în care nu există bancomate sau posibilitatea de plată prin sistemele POS, dar și analfabetismul tehnologic al generațiilor care acum au vârsta peste 50 de ani, a dus la îngreunarea plăților, atunci când oamenii au fost nevoiți să stea acasă. România va trebui să-și rezolve problemele legate de educația digitală a populației, dar și de cea financiară, unde există lacune grave. Deși au existat numeroase inițiative de training pentru elevi și studenți, venite, în mare măsură, din partea băncilor de pe piața românească, în ultimii ani, școala încă nu și-a adaptat curricula la noile provocări ale realității financiare și digitale. Aceasta este încă o provocare. „Trebuie judecat dacă ceea ce oferă universitățile în acest sens este adecvat, dacă accentul pus pe studiul pentru o singură ocupație este suficient pentru a pregăti oamenii pentru schimbările care vin. Există avertismente care arată că sunt tot mai importante competențele transversale”, a explicat Bogdan Murgescu, prorector pentru bugetare și resurse umane și, totodată, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București.

O prioritate pentru orice țară

Educația financiară este o prioritate pe care trebuie să o aibă în vedere orice țară, mai ales în contextul actual și în contextul inovării și digitalizării, fiind complementară protecției consumatorului, ceea ce presupune o și mai mare atenție din partea autorităților, deoarece ea contribuie la păstrarea încrederii în piețe. „Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a angajat în ultimii ani să sprijine și să promoveze acest proces de educație financiară prin diferite parteneriate încheiate cu universități, mediul de afaceri, inspectoratele școlare prin acțiuni concrete. Mai mult, în scopul informării corecte și complete a consumatorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară pune accent pe formarea profesională a intermediarilor de produse financiare. Un rol important îl are ISF, pentru că prin aceste acțiuni se asigură actualizarea cunoștințelor transmise către clienți. Un element important care a influențat, în ultimul an, procesele economice este criza pandemică, care a schimbat paradigma modului de desfășurare a multor activități, dar și relaționarea cu clienții. Riscurile s-au schimbat, poate s-au amplificat. Impactul asupra potențialului de dezvoltare poate fi pozitiv dacă această schimbare de paradigmă se manifestă calitativ și se trece la dezvoltarea inteligentă, digitală”, a explicat Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Antreprenorii locali, interesați de bursă

În ceea ce privește finanțarea economiei, rolul bursei a devenit mai important în pandemie. Antreprenorii locali au început să consulte ceea ce se întâmplă cu tranzacțiile la bursă și să se implice, aceasta fiind o noutate binevenită. Specialiștii apreciază că antreprenorii români deja și-au schimbat mentalitatea, perspectiva și comportamentul în relația cu piețele de capital, forțați de schimbările din ultimul an. „În ultimii 20 de ani, băncile centrale au aruncat cu bani în piețe pentru a face față crizelor. Toată cantitatea de bani injectată în piață a avut rolul de a contracara impactul negativ al crizelor. Această intervenție s-a resimțit în dobânzile-cheie, la nivel de cost al banilor, respectiv s-a redus costul de finanțare. Aceste intervenții care au pus presiune pe dobânzi au ajutat și guvernele, dar și companiile. Costul de finanțare pentru companiile românești a scăzut în ultimii ani. În ceea ce privește depozitele companiilor și ale persoanelor fizice, acestea au crescut semnificativ. Vedem și o creștere semnificativă a activelor fondurilor de pensii, care investesc și în companii locale”, a explicat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Regulile jocului s-au schimbat din mers

Pentru piața asigurărilor, anul de pandemie a reprezentat o adevărată provocare. Adaptarea companiilor de asigurări la noile condiții s-a realizat din toate punctele de vedere, respectiv oferta, modul de administrare al daunelor, la felul în care se evaluează riscurile, la pregătirea angajaților, la interacțiunea cu clienții etc., a  subliniat a Violeta Ciurel, fost CEO NN România. „Legat de principalele riscuri, cel mai mare impact pe care piața l-a cunoscut în această perioadă: Business Interruption - o formă de asigurare care despăgubește clienții dacă se produce un risc pentru proprietatea respectivă și nu se mai poate desfășura activitatea economică. În realitate, s-a constatat că, în această perioadă, aceasta a fost vândută de către companii de asigurare fără să fie partea de o asigurare de proprietate”, a explicat specialista.

Creșteri în sectoarele inovative

Bursa și investițiile în criptomonede pot fi instrumente utile pentru românii cu venituri mici. „Este falsă preconcepția că investițiile pe bursă sunt pentru cei bogați. Criptomoneda va fi reglementată în cel mult un an”, a precizat Alexandra Smedoiu. Un aspect pozitiv este acela că, în pandemie, a crescut apetitul pentru investițiile pe piața de capital sau în active precum criptomonede. „Trebuie să aducem în atenție principii precum toleranța la risc. Noi milităm pentru adecvarea investițiilor. Cred că oamenii trebuie instruiți și despre riscurile acestor investiții și trebuie îndrumați să aleagă tipul de investiție potrivită profilului personal de risc. Vrem să demonstrăm că piața de capital, produsele de asigurare și cele de investiții nu sunt exclusiv pentru cei bogați, dimpotrivă. Pot să îi ajute pe cei cu venituri mici. În ceea ce privește investițiile în criptomonede, reglementarea va veni pe această zonă. E nouă, nu o înțelegem complet, dar cred că reglementarea va veni. E imposibil să existe în jurul nostru un instrument financiar care atrage atât de mult atenția consumatorilor și care să nu atragă atenția reglementatorilor. Sunt convinsă că în următorii ani vom vedea reglementare și deja au venit mesaje de la autorități în această direcție”, a explicat Alexandra Smedoiu, Președinte CFA și Partner Deloitte.

Românii au avut acces la educația financiară, în ultimul an

Ceea ce s-a câștigat în ultimul an a fost o creștere a gradului de informare a populației cu privire la piețele  de capital, la posibilitățile de investiții, la oportunități legate de bursă și de criptomonedă. Specialiștii au constatat că a crescut interesul românilor pentru fondurile de investiții și mai ales pentru moneda digitală, urmând un trend firesc la nivel mondial. Dar a crescut și nivelul de cunoaștere a piețelor de capital, ceea ce este foarte important, mai ales pentru că astfel a crescut și încrederea consumatorilor în produsele și serviciile bancare. „Un câștig important al perioadei de pandemie este acela că noțiuni de educație financiară au ajuns la milioane de români. Punând accentul pe tinerele generații, piețele financiare nebancare și implicit industria noastră își asigură viitorul. Apreciem demersul de a apropia zona academic de cel de business creează premisele unei generații independente și responsabile din punct de vedere financiar. În pandemie, au fost accelerate procesele de digitalizare și multe operațiuni s-au mutat în online. Vom continua programele de educație financiară, ale căror beneficiari sunt milioane de români”, a explicat Adrian Marin, președinte UNSAR. Un rol important l-a avut mediul academic. „E de apreciat implicarea mediului academic în programele de internship și educație financiară. Acesta este un facilitator între piață și noua generație de consumatori. Vom cuantifica la final eficacitatea acestor programe. Sperăm că va crește măcar cu câteva procente gradul de educație financiară”, a completat Dorel Duța, președinte UNSICAR.

Avem oportunități de învățare în România, în ceea ce privește educația financiară, dar mai sunt mulți pași de urmat până să avem un nivel satisfăcător de educație financiară în rândul populației. „Totuși, piața și societatea nu au avansat suficient în ceea ce privește educația financiară. Doar faptul că cea mai vândută poliță de ani de zile este RCA arată gradul scăzut de educație financiară în asigurări”, a atras atenția Adriana Grecu, președinte PRBAR.

Institutul de Studii Financiare, aflat în subordinea Autorității de Supraveghere Financiară, este un centru de excelență în domeniul studierii piețelor de profil și derulării programelor de educație financiară pentru asigurarea competențelor, aptitudinilor și cunoștințelor personalului instituțiilor financiare și a personalului ASF și pentru creșterea nivelului de educație financiară al consumatorilor de servicii și produse financiare non-bancare.

Realitatea pe care o traversăm schimbă jocul, iar pregătirea și informarea consumatorului este esențială. Profesionalizarea pieței nu mai poate aștepta.

Rolul sistemului universitar

Misiunea universităților, în acest context în continuă schimbare, este să livreze absolvenți informați și conectați la realitățile globale. Iar pentru asta e nevoie ca acestea să se apropie de mediul economico-social. „ISF este un partener tradițional al nostru. Alături de care continuăm să susținem și pregătirea profesională pe domenii de nișă, precum programul de masterat de actuariat. ASE face concurență universităților străine cu bugete cât bugetul național pe educație al României. Pentru aceste performanțe a trebuit să dovedim și să muncim mult. Ne-am apropiat mai mult de mediul economico- social. De asemenea, e nevoie de parteneriate străine pentru proiecte transnaționale de cercetare”, a declarat Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice București.

Serviciile financiare ale viitorului: roboți, servicii financiare deschise și inteligență artificială

Premii pentru activitatea academică

Alături de dezbaterile care au implicat mediul profesional, o secțiune importantă a Conferinței ECFS a reprezentat-o „Panelurile academice”. Beneficiind de sprijinul celor 11 universități partenere, această secțiune a conferinței a reunit 64 de cadre didactice universitare, cercetători sau doctoranzi care au prezentat 34 de lucrări științifice, grupate în trei paneluri: Tendințe generale în sectorul serviciilor financiare; Preocupări moderne în procesul de raportare financiară și Provocări ale economiei digitalizate. Prezentarea lucrărilor, moderată de reprezentanți ai Institutului de Studii Financiare, a fost interactivă, generând dezbateri intense pe subiecte actuale din piața serviciilor financiare. La finalul prezentărilor au fost acordate două premii. Premiul pentru cea mai bună prezentare științifică, acordat unei echipe de cercetători (Melinda Timea Fulop, Dan Ioan Topor, Alexandra Delia Bugnariu) de la Universitatea Babeș Bolyai Cluj, și Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, pentru lucrarea „Rolul și importanța funcției de audit în cadrul instituțiilor financiare nebancare”. Premiul pentru cel mai bun aport științific, acordat unei echipe de cercetători (Alin Marius Andrieș, Nicu Sprincean, Daniel Juravle) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași pentru lucrarea „Pandemia de COVID-19 și performanța companiilor românești”. „Lucrările prezentate au abordat subiecte actuale, specifice piețelor financiare, legate de impactul epidemiei de COVID-19 asupra domeniului financiar. A fost abordată tema digitalizării serviciilor financiare și protejarea împotriva riscurilor asociate. De asemenea, cadrul actual al educației financiare din România și altele. A fost un schimb de idei benefic tuturor”, a declarat prof. univ. dr. Marian Siminică, Director Executiv ISF.