Principalele lucrări de întreținere la cultura de căpşuni, pentru o producţie de calitate

În România, căpşunele rămân unele dintre cele mai apreciate şi mai căutate fructe şi sunt cultivate pe suprafeţe extinse în toate regiunile ţării.

Pentru fermieri, cultura de căpşuni are câteva avantaje care nu pot fi trecute cu vederea: se adaptează cu uşurinţă condiţiilor climatice din ţara noastră, prima recoltă apare chiar în primul an de la plantare, ceea ce înseamnă o recuperare rapidă a investiţiei. În plus, o producţie de calitate aduce cu sine şi un profit consistent, dacă ţinem cont de cantităţile mari de fructe care pot fi recoltate la hectar - până la 25 de tone.

Cu toate astea, cultura de căpşuni necesită o atenţie sporită, pentru că poate fi afectată nefavorabil de o serie de factori negativi. Iată care sunt cele mai importante lucrări de îngrijire la căpşuni, pentru a obţine o producţie optimă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Alegerea solului şi lucrările de pregătire a culturii de căpşuni

Pregătirea terenului pentru cultivarea căpșunilor este prima etapă şi una dintre cele mai importante pentru obţinerea unei recolte optime, aşa că trebuie tratată cât se poate de serios. Cele mai potrivite terenuri sunt cele plane sau aflate în zone cu pante uşoare, care permit circulaţia aerului şi nu captează apa. Căpşunul are nevoie de umiditate, dar apa în exces poate duce la putrezirea plantelor.

Arătura se execută la o adâncime de aproximativ 30 de centimetri, plus sau minus 2 centimetri, iar perioada aleasă pentru această lucrare trebuie să ţină cont de momentul în care se va face plantarea. Pentru cele de primăvară, terenul este arat toamna, iar pentru plantările de toamnă, aratul se face vara, imediat după recoltarea culturii precedente.

După aproximativ 2-3 săptămâni de la arat, terenul se mărunţeşte prin discuire, iar apoi se poate face plantarea, fie prin biloane, fie pe teren plat. Pentru reuşita culturii, trebuie avut în vedere ca terenul să fie afânat, să aibă suficientă umiditate, să fie drenat suficient şi să fie lipsit de buruieni. În cazul în care cultura anterioară a fost tot una de căpşuni, toate resturile vegetale trebuie strânse şi arse, pentru a preveni apariţia unor potenţiale boli în cultura nouă.

La plantare, specialiştii recomandă ca stratul de pământ umed să aibă între doi şi trei centimetri, însă umiditatea în exces poate să afecteze rădăcinile căpşunilor, care sunt înfipte superficial în pământ. Şi pH-ul solului are un rol clar în reuşita unei culturi de căpşuni, care necesită în mod obişnuit un nivel de aciditate mai slab sau neutru, faţă de alte plante. O producţie ridicată poate fi obţinută dacă solul înregistrează un pH cu valori situate între 5,8 şi 6,2.

Irigarea culturii de căpşuni

Aşa cum am spus mai sus, prezenţa apei în cantităţi potrivite e esenţială pentru cultura de căpşuni, iar cea mai bună metodă pentru irigare este cea prin picurare, pentru că protejează plantele, fragile şi cu rădăcini care trebuie protejate. La fel şi frunzele şi tulpinile plantelor, aşa că tuburile pentru irigarea prin picurare trebuie amplasate cât mai aproape de pământ. Nu există perioade potrivite pentru irigare: căpşunii au nevoie de apă pe tot parcursul ciclului vegetativ.

Lucrările de întreţinere a culturii de căpşuni

Irigarea constantă a culturii de căpşuni trebuie să fie însoţită şi de lucrări periodice de întreţinere prin plivire şi săpare, esenţiale pentru eliminarea buruienilor. Lăsate să crească liber, acestea din urmă pot lăsa căpşunii fără apă, lumină sau elemente nutritive, aşa că e recomandat ca pământul să fie săpat şi afânat periodic prin praşile pe rând şi între rânduri, pentru ca apa să se infiltreze mai uşor.

Pentru a scăpa de problema buruienilor în cultura de căpşuni, mulţi fermieri folosesc mulcirea, o soluţie cu rezultate pe termen lung care înseamnă acoperirea terenului cu un strat care împiedică dezvoltarea buruienilor și menține temperatura solului, cum ar fi paiele, rumeguşul sau folia de plastic. Mai nou, există și folii din material biodegradabil care vă vor ușura munca. Pe lângă faptul că împiedică apariţia buruienilor, această metodă mai are şi avantajul de a păstra umezeala în sol în perioadele foarte călduroase, însă irigaţia trebuie ajustată corespunzător în acest caz, pentru a nu provoca un exces de umezeală în sol.

Tratamentele fitosanitare la cultura de căpşuni

Neprotejată la timp cu tratamente fitosanitare omologate, de calitate superioară, cultura de căpşuni este afectată drastic de boli şi dăunători care pot provoca pierderi serioase de producţie, determinând scăderea calităţii fructelor. Între toate aceste boli, putregaiul cenusiu la capsuni este printre cele mai periculoase, pentru rapiditatea cu care evoluează în cultură şi pentru pagubele pe care le poate cauza.

Printre cele mai eficiente tratamente fitosanitare se regăsește fungicidul Scala®, care inhibă ciuperca agentul patogen Botrytis cinerea în mai multe stadii de dezvoltare, cum ar fi germinarea sporilor, creșterea tubului germinativ sau dezvoltarea miceliului. Este un fungicid cu un mod complex de acţiune, translaminar, de contact şi sub formă de vapori.

O altă soluție consacrată este fungicidul Signum. Timpul de pauză necesar până la recoltare valabil pentru ambele produse este de 3 zile. Se pot aplica 2-3 tratamente pe sezon, iar ca momente cheie recomandăm: la finalul înfloritului, la dezvoltarea și creșterea boabelor.

Iată şi alte boli care pot afecta într-o măsură mai mică sau mai mare cultura de căpşuni, pe parcursul ciclului vegetativ al plantelor:

• făinarea căpșunului
• putregaiul umed
• mana
• antracnoza 
• pătarea albă
• arsura bacteriană
• pătarea inelară etc.

Cât despre dăunători, recomandarea specialiştilor este ca tratamentele fitosanitare cu insecticide omologate să se facă la primele semne care anunţă apariţia lor, pentru a limita efectele devastatoare pe care le pot avea asupra culturii de căpşun. Iată care sunt principalii dăunători:

• păduchele de frunză
• acarianul căpșunului
• gândacul păros
• larvele cărăbușului de mai
• nematozii căpșunilor
• gărgărița neagră a căpșunului
• acarianul comun

Fertilizarea culturii de căpşuni

Această etapă din cadrul lucrărilor de întreţinere a culturii de căpşuni are loc pe parcursul întregului ciclu vegetativ, încă dinainte de plantare şi până la coacerea fructului. Iar alegerea produselor potrivite, combinată cu celelalte lucrări menţionate mai sus, poate contribui la obţinerea unor producţii ridicate de căpşuni, încă din primul an de la plantare.

Fertilizanții trebuie aplicați potrivit recomandărilor producătorilor, în cantităţile pe care le precizează aceştia şi în perioadele potrivite. Fertilizarea se face în funcţie de nevoile solului, de două sau trei ori pe an. O treime din cantitatea necesară de fertilizatori poate fi adăugată toamna, restul primăvara. 

Înaintea plantării, solul poate fi fertilizat cu un îngrăşământ mineral cu părţi egale de azot, potasiu şi magneziu. A doua etapă de fertilizare are loc de obicei la o lună sau la o lună şi jumătate de la plantare.

Aşadar, succesul unei plantaţii de căpşuni stă în promptitudinea şi profesionalismul cu care sunt efectuate lucrările de întreţinere a culturii, de la alegerea terenului optim până la irigare, fertilizare şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Efectuarea acestor lucrări la momentul oportun nu garantează, dar creşte exponenţial şansele obţinerii unei producţii superioare de căpşune şi din punct de vedere cantitativ, şi calitativ.

Sursa foto: Shutterstock