Puterea de cumpărare redusă ne arde la facturile de utilităţi

Românii au printre cele mai mari facturi la utilităţi din UE, dacă ne raportăm la salariul minim brut sau la puterea de cumpărare. Potrivit Eurostat, la sfârşitul anului trecut preţul pentru consumatorii casnici la energia electrică (per 100 kWh) raportat la puterea de cumpărare (PPS) era în România de 27,8, reuşind astfel să avem cea mai scumpă energie din UE.

De asemenea, la gaze naturale, unde preţul a fost de 6,5 PPS, ţara noastră s-a plasat în prima treime a clasamentului UE. În schimb, dacă vorbim despre carburanţi, preţul lor fără taxe era săptămâna trecută mai mare decât media UE, în condiţiile în care ponderea taxelor pentru benzină este de 58%, iar pentru motorină, de 53%, sub mediile UE care sunt de 69% şi, respective, 62%.

Potrivit statisticii europene, cel mai mare salariu minim brut pe economie din UE, 2.140 euro, în Luxemburg, este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai scăzut, 312 euro în Bulgaria. La 1 ianuarie, ţara noastră avea un venim minim brut de 466 euro, el fiind doar peste Letonia, care avea 430 euro și Bulgaria, care încheia clasamentul UE. Pe de altă parte, noi înregistrăm şi cel mai mare număr de salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie, ceea ce face ca achitarea facturilor la utilităţi să apese greu pe bugetul multor familii.

Am depăşit creşterea medie

În semestrul al doilea din 2019, preţurile la energia electrică pentru consumatorii casnici au crescut, în medie, cu 1,3% în UE, iar la gaze, cu 1,7%, raportate la perioada similară din 2018. Cu o creştere de 10,1%, România a depăşit cu mult majorarea medie, constituind alături de Olanda (+19,6%), Lituania (+14,3) şi Cehia (+11%) grupul ţărilor care au consemnat cea mai agresivă scumpire.

Ne costă mult să aprindem becul

Dacă ne raportăm însă la puterea de cumpărare, România avea, la sfârşitul anului trecut, cea mai scumpă energie electrică din UE. Cu 27,8 PPS, ţara noastră era urmată de Germania, cu 26,8 PPS, Spania, cu 26,2 şi Portugalia, cu 26 PPS. Clasamentul era încheiat de Franţa, cu 17,5 PPS, Malta, cu 15,4 PPS, şi Luxemburg, cu 14,6 PPS.

Preţul gazelor, sub media puterii de cumpărare din UE

În ceea ce priveşte preţul gazelor pentru consumatorii casnici, acesta a înregistrat o creştere cu 1,7% în al doilea semestru a anului 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018. Aici, România a înregistrat o scădere a preţurilor cu 4,2%. Cele mai mari scăderi ale preţurilor s-au înregistrat însă în Letonia (-22%), Danemarca (-15,5%) şi Grecia (-10,2%). Revenind la puterea de cumpărare, de 6,5 PPS, România este sub media UE 27, care este de 7,3 PPS. Sub acest aspect cel mai bine stau Luxemburg, cu 3,4 PPS, Letonia, cu 5 PPS, şi Belgia, cu 5,2%.

În România, ponderea taxelor în preţul energiei a fost în semestrul al doilea din 2019 de 28%, în condiţiile în care media UE a fost de 41%. La gaze, taxarea a reprezentat 16%, sub media UE, care a fost de 31%.

Benzina, scumpă fără taxe, ieftină cu taxe

Datele furnizate de Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieței carburanților din UE, la data de 18 mai 2020, arată că la nivelul UE, ponderea taxelor în prețul benzinei era de 69%, iar în prețul motorinei procentul era de 62%, înregistrând o creştere comparativ cu perioada similară a anului 2018, când acestea erau de 59% pentru benzină, și de 53% pentru motorină. Cu o pondere a taxării de 58% pentru benzină și de 53% pentru motorină, țara noastră are cele mai mici taxe, fiind devansată doar de Malta. Astfel, preţul benzinei de 95 fără taxe era, săptămâna trecută, la noi de 0,367 euro/l, la fel ca în Belgia şi Ungaria, dar mai mare decât cel înregistrat în Austria (0,333 euro/l), Franţa (0,345 euro/l), Germania (0,353 euro/l), Suedia (0,347 euro/l) sau Finlanda (0,354 euro/l).

0,873 euro/l cu taxe era preţul benzinei de 95 săptămâna trecută în România, fiind devansat de preţul înregistrat în Bulgaria (0,81 euro/l) şi Polonia (0,87 euro/l).

Preţul energiei pentru consumatorii casnici cu taxe per 100 kWh (euro)

Ţara  S2/2019    în PPS       S2-2019/S2-2018(%) Taxele (%)

Bulgaria    9,6    19     -4,7   17

Cehia 17,7          25,5  +11   29

Croaţia      13,2  20,5  +0,2  22

Ungaria 11          18,3  +0,1  21

Polonia      13,8  23,6  -1,4   37

Slovenia    16,7  20,3  +1,7  31

Slovacia    15,9  23     +8,4  39

România    14,2  27,8  +10,1         28

Sursa: Eurostat

S2/2019 - preţul în semestrul 2 din 2019

PPS – preţul raportat la puterea de cumpărare

S2-2019/S2-2018 - variaţia preţului în semestrul 2 din 2019, raportat la semestrul 2 din 2018

Taxele – cât încasează statul procentual din preţul energiei