Reciclarea fictivă a ambalajelor aduce bani frumoşi

România este departe de ţintele de reciclare stabilite de Uniunea Europeană, indiferent despre ce deşeuri vorbim. Avem strategii, planuri, instituţii de control, dar suntem în continuare printre codaşii Uniunii Europene la acest capitol. Colectăm puţin, reciclăm şi mai puţin, iar nu de puţine ori Comisia Europeană ne-a suspectat că facem raportări fictive pentru a mai acoperi un pic dezastrul. În timp ce ţara se umple de gropi de gunoaie, „băieţii deştepţi” se îmbogăţesc din deşeuri, adunând în conturi milioane de euro printr-un sistem de contracte fictive şi firme-paravan.

Practic, mii de tone de deşeuri sunt reciclate doar pe hârtie, sub nasul autorităţilor, de ani de zile. Este o afacere în stil mare despre care toţi cei implicaţi în industria de colectare şi reciclare a deşeurilor ştiu, dar evită să vorbească deschis, pentru că în spatele ei sunt oameni grei. „Vorbim despre evaziune fiscală de milioane de euro, iar în spatele afacerii sunt oameni cu conexiuni politice. Nu poţi să faci atâţia bani fără ca nimeni să te deranjeze. Lanţul evaziunii nu este lung, dar nimeni nu face nimic ca să-l rupă”, au declarat pentru cotidianul Jurnalul surse din industria de colectare şi reciclare a deşeurilor.

OIREP-urile sunt auditate de Administraţia Fondului pentru Mediu, dar rapoartele oficiale nu au arătat niciodată că la nivelul unora dintre aceste organizaţii ar fi probleme.

Ce spune legea

Potrivit legislaţiei româneşti, firmele care lucrează cu ambalaje şi transferă către piaţă produse ambalate au două opţiuni pentru a îndeplini atribuţiile legale de mediu privind reciclarea. Fie plătesc către Administraţia Fondului pentru Mediu  o taxă de 2 lei/kilogram de ambalaje introduse pe piaţă, fie încheie un contract pentru colectare şi reciclare cu una dintre cele 13 organizaţiilor licenţiate care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), care figurează în evidențele Ministerului Mediului. De fapt, aceste OIREP-uri (mai cunoscute sub vechea denumire de Organizaţii  de Transfer de Responsabilităţii - OTR) sunt societăţi comerciale care acţionează ca un intermediar între firmele care introduc pe piaţă ambalaje şi cele care le colectează şi reciclează. Concret, firma care introduce pe piaţă o anumită cantitate de ambalajele face un contract cu un OIREP pentru colectare lor. Pentru această operaţiune, un OIREP este plătit astăzi cu 1,2-1,6 lei/kg. Fiind doar un intermediar, mai departe OIREP-ul face un contract cu o firmă de colectare a deşeurilor, căreia îi plăteşte maximum 40 bani/kg de ambalaj care în final vor ajunge la reciclator. 

Afaceri cu firme-paravan

Cum la mijloc sunt cantităţi mari de deşeuri de ambalaje care trebuie reciclate, este vorba şi despre sume foarte mari de bani, aşa că unele OIREP-uri au înfiinţat firme de colectare şi de reciclare fictive. Se fac facturi, se fac plăţi, dar de fapt nimeni nu face nimic. Nimeni nu colectează, nimeni nu reciclează, dar OIREP-urile încasează banii de la firmele care introduce pe piaţă ambalaje. Totul are o acoperire reală pe teren. Firma de colectare există, are închiriat un depozit. La fel şi firma de reciclare la care dacă te duci vei găsi o presă, un utilaj de scos PET-uri etc. Toate sunt închiriate pentru că este mai ieftin aşa. Judeţele Călăraşi, Giurgiu, Teleorman sunt zonele predilecte unde funcționează astfel de firme.

Păpuşari pe post de administratori

 „Suspect este cât de repede obţin însă aceste firme autorizaţiile de mediu. Am văzut o astfel de firmă de reciclare care nici măcar nu avea curent electric, dar avea în schimb autorizaţie de mediu. Firmele astea sunt greu de controlat”, potrivit surselor citate. Ele lucrează câteva luni, după care sunt pur şi simplu sunt abandonate. Se foloseşte schema clasică. În acte, administratorii acestor firme sunt  oameni ai străzi, drogaţi. De fapt, sunt doar simpli pioni într-o schemă de fraudă uriaşă. Firmele lucrează 6-7 luni, timp în care cei din spatele afaceri câştigă minimum 400.000 de euro.

Afacerea a mai ajuns o dată în atenţia procurorilor

În 2016, această afacere s-a mai aflat în atenţia procurorilor după ce Comisia Europeană a fost foarte aproape să declanşeze procedura de infringement împotriva României în domeniul deşeurilor de ambalaje. Controalele fiscale făcute de Administraţia Fondului pentru Mediu la sfârşitul anului 2015 la Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) au scos la iveală faptul că aceste organizaţii făceau raportări fictive de deşeuri colectate şi reciclate. Atunci au fost aplicate amenzi în valoare de 19 milioane de euro OTR-urilor implicate în evaziune, iar Parchetul General vorbea despre un prejudiciu de peste 54 de milioane de euro.