Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Taxele din tutun ar putea scădea cu 40% pe termen scurt dacă vor fi introduse restricţii pe piaţa legală a acestor produse, arată o analiză de realizată de Iniţiativa pentru Competitivitate (INACO) şi Academia de Studii Economice (ASE).
Dacă restricţiile vor fi adoptate în Parlament, PIB-ul va înregistra un declin de 0,26% pe termen scurt şi de aproape 0,85% pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere între 2,5 şi 8 miliarde de lei. În HORECA, cifra de afaceri s-ar diminua pe termen scurt cu 15%, iar pe termen lung cu 10%.
Propunerea cu nr. PL-x 587/2019 a fost depusă la Camera Deputaţilor, fiind redactată de reprezentanţi ai societăţii civile.
Documentul stabileşte ca ţigaretele să fie expuse doar în 200 de unităţi economice care vor comercializa doar produse din tutun, în detrimentul altor 130.500 magazine care comercializează şi alte bunuri.
"Ca urmare a introducerii de noi restricţii pe piaţa legală a produselor din tutun, analiza de impact arată o posibilă scădere cu 40% pe termen scurt a taxelor plătite de industrie, iar pe termen lung cu 23%. Conform diferitelor scenarii analizate, după aplicarea în România a restricţiilor incluse în propunerea legislativă, cifra de afaceri în retail s-ar reduce într-o primă instanţă cu 20%, iar pe termen lung cu 10%", arată analiza.
Ascunderea pachetelor legale deschide perspectiva vânzării de sub tejghea a ţigaretelor de contrabandă, mai ales în magazinele de cartier, în oraşele mici şi în mediul rural. Vânzarea doar în magazinele specializate va încuraja comerţul ilegal.
"România are cea mai întinsă graniţă externă a UE, după Finlanda, unde frontiera externă se află în zone nordice, greu accesibile. În plus, România se învecinează cu ţări cu regim diferit de taxare, unde un pachet de ţigarete e şi de 3-4 ori mai ieftin: Moldova, care include Transnistria - zonă gri unde legea nu se aplică, Ucraina şi Serbia. Estimările INACO şi ASE arată că aplicarea unor astfel de prevederi ar determina pe termen scurt o creştere a pieţei negre până la nivelul de peste 36% din totalul consumului, aşa cum s-a întâmplat în 2010 când s-a recurs la supra-taxare - acciza a fost mărită cu 50% în mai puţin de un an. Pierderile bugetare înregistrate la un astfel de nivel al comerţului ilegal s-ar ridica la circa un miliard şi jumătate de euro, dat fiind că acciza, TVA şi alte taxe reprezintă circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete, produsul fiind cel mai taxat la ora actuală în România", precizează comunicatul.
Prpunerea urmărește egalitatea între produsele din tutun care ard (ţigaretele, ţigările de foi, tutunul de rulat) şi cele care încălzesc tutunul şi/sau emit vapori. Interzicerea vapatului în spaţii publice va genera şi mai multe probleme pentru HORECA decât există în prezent, mai ales după perioada de criză generată de pandemia de Covid-19.
Industria tutunului este importantă în economia românească, cu o pondere a taxelor plătite anual între 2,1% şi 1,7% în PIB, ceea ce reprezintă 80% din cifra de afaceri. Numărul angajaţilor direcţi în acest sector este de 8.400 persoane.
Valoarea totală a exporturilor de tutun brut şi prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane de euro, iar tutunul a avut o contribuţie pozitivă la balanţa comercială a României, de aproape 600 de milioane de euro.
România este al treilea producător de ţigarete din Europa, după Germania şi Polonia, potrivit Eurostat.
Analiza a fost realizată pe baza datelor disponibile, din anul 2018. Datele aferente anului 2019 confirmă trendul identificat. Cifra de afaceri a industriei în 2019 s-a ridicat la irca 21 miliarde de lei, în creştere cu 17,3% faţă de 2018. 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe şi impozite, adică aproape 17 miliarde de lei), de 3,6 miliarde de euro.
