România are șapte regiuni pe harta subdezvoltării

Regiunea București-Ilfov este singura din România, dar și din sud-estul Europei, în care populația are venituri peste media UE. În rest, celelalte șapte regiuni istorice ale României - alături de întreaga Bulgarie, plus o mare parte din Ungaria, Slovacia, Cehia, Grecia și chiar Italia - sunt catalogate ca „zone subdezvoltate” în ultimul raport al Băncii Mondiale (BM). Chiar dacă veniturile românilor au crescut în ultimii ani, un sfert din populație trăiește cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi (sumă considerată pragul sărăciei, în analizele BM), cinci din cele opt regiuni ale României prezentându-se pe harta UE ca având venituri mici. Iar decalajele dintre „România urbană și dezvoltată” și „România rurală și săracă” au continuat să se adâncească din cauza „angajamentului slab” al autorităților și a alocării greșite a resurselor.

Împărțirea pe regiuni „dezvoltate”, „în tranziție” și, respectiv, „subdezvoltate” ale țărilor UE conturează, de fapt, o hartă a subdezvoltării în est și sud-est, zonele verzi (dezvoltate) regăsindu-se abia în vestul și nordul continentului. Experții BM au creionat și o a doua hartă, a regiunilor rămase în urmă. Și aici este prezentă România, cu cinci regiuni (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest și Nord-Vest) în care populația are venituri mai mici de 50% din media UE. În aceeași situație se mai află doar câteva regiuni din Bulgaria, Ungaria și Polonia.

Trista poveste a „celor două Românii”

Transformările din perioada postdecembristă au scris, de fapt, „o poveste a două Românii - una urbană, dinamică și integrată în UE, cealaltă rurală, săracă și izolată”, notează autorii raportului intitulat „De la creștere inegală către dezvoltarea incluzivă”, publicat pe site-ul Băncii Mondiale. „România rămâne țara din UE cu cea mai mare pondere a oamenilor săraci, cu peste un sfert din populație care trăiește cu mai puțin de 5,50 USD (n.n. - dolari SUA) pe zi. Există disparități din ce în ce mai mari privind oportunitățile economice și sărăcia, atât între regiuni, cât și între urban și rural. În timp ce Bucureștiul a depășit venitul mediu pe cap de locuitor al UE și multe orașe secundare devin hub-uri ale prosperității și inovării, România rămâne una dintre cel mai puțin urbanizate țări din UE”, arată raportul BM. În continuare, „accesul la servicii publice rămâne restricționat pentru mulți cetățeni, în special în zonele rurale, și există un decalaj mare de infrastructură”. Aceasta limitează oportunitățile economice pentru „cealaltă Românie”, în zonele rămase în urmă și în localitățile rurale.

Reforme ezitante

Cum se explică această situație în care a ajuns România? Experții BM răspund astfel: „O abordare oscilantă a reformelor stă la baza lipsei prosperității. Creșterea economică de după 1990 a fost printre cele mai volatile din UE, în mare parte din cauza abordării ezitante a reformelor structurale, cu perioade de entuziasm alternând cu perioade de stagnare și chiar de inversare a reformei”. De asemenea, „un angajament slab față de disciplina fiscală a dus frecvent la dezechilibre macroeconomice care au necesitat corecții ulterioare puternice”. Mai mult decât atât, „costurile ajustărilor au fost suportate în mod disproporționat de către persoanele cele mai vulnerabile. Ca urmare, ratele sărăciei au rămas ridicate, iar disparitățile sociale au continuat să se adâncească”, mai arată autorii raportului.

Soluție: urbanizarea extensivă

„Principalul obiectiv al politicii de coeziune a UE este acela de a atenua decalajele de dezvoltare și de a reduce disparitățile între țările membre și regiunile acestora. Analizele realizate în ultimii ani indică faptul că performanța regiunilor din UE este în mod clar legată de performanța zonelor urbane din regiune. Cele mai dinamice regiuni ale UE au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane pe teritoriul lor sau sunt apropiate de o astfel de zonă dintr-o altă regiune. În absența unor zone urbane puternice, nu pot exista nici regiuni puternice. Orașele funcționează ca niște faruri, răspândind dezvoltarea în zonele din jur”, conchid experții Băncii Mondiale.

Zonele din afara orașelor reședință de județ și a Capitalei generează doar 10% din veniturile firmelor și atrag doar o treime din construcțiile noi