Strategia 2020: ce a vrut UE, ce am comis noi

România alocă cel mai mic procent din PIB pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării din Uniunea Europeană, are o rată foarte ridicată a abandonului şcolar timpuriu, are cel mai mare procent din populaţie expusă riscului de sărăcie şi este pe locul doi, după Bulgaria, dacă vorbim despre persoanele afectate de deprivare materială severă. Sunt date care ţin departe România de obiectivele Strategiei Europa 2020, un program lansat în urmă cu 10 ani, a cărui ţintă finală este realizarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii.

Cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare alocate de România în perioada 2008-2018 au atins maximum 0,5% din PIB, fiind, procentual, cele mai mici din UE, şi aceasta în condiţiile în care obiectivul nostru era să alocăm 2% din PIB, conform unui audit realizat de Curtea de Conturi Europene privind realizările obţinute în cadrul programului Strategia Europa 2020. Singurele ţări care au reuşit să atingă în avans ţinta de 3% din PIB propusă de strategia europeană pentru finanţarea cercetării şi dezvoltării sunt Austria, Danemarca şi Germania, în timp ce Franţa şi Belgia au ajuns să aloce peste 2%. La sfârşitul lui 2018, media UE ajunsese la 2,12%, iar obiectivul de a aloca 3% din PIB pentru acest domeniu, cel mai probabil nu va fi atins, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus, arată raportul Curţii. 

Românii, cei mai expuşi riscului de sărăcie în UE

În ceea ce priveşte persoanele expuse riscului de sărăcie după transferurile sociale, procentul acestora a fost de 17,1% în UE în 2018, potrivit raportului Curţii de Conturi Europene care citează statistica Eurostat publicată la începutul anului 2020. Procente mult mai mari decât media europeană s-au înregistrat în România - 23,5 %, Letonia - 23,3 % şi Lituania - 22,9 %. De asemenea, procentul persoanelor afectate de deprivare materială severă în UE-28 ajunsese la 5,9 %, iar un risc mai ridicat era înregistrat de Bulgaria - 20,9 %, România - 16,8 % şi Grecia, cu 16,7 %.

Cel mai scăzut risc de deprivare materială severă se înregistra la sfârşitul anului 2018 în Luxemburg, doar 1,3 % din populaţie, Suedia -  1,6 % şi Țările de Jos - 2,4 %.

Sărăcia în UE

Scăderea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, comparativ cu anul de referință 2008, este obiectivul Strategiei Europa 2020. Până în 2018 însă, scăderea a fost doar cu 6,9 milioane de persoane. S-au realizat unele progrese în ceea ce privește deprivarea materială severă, dar nu s-a înregistrat niciun progres efectiv cu privire la celelalte două forme de sărăcie, și anume sărăcia monetară și intensitatea foarte scăzută a muncii.

La noi, 16,4% din tineri părăsesc şcoala, în UE, 10,6%

Reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii la mai puțin de 10 % din populația cu vârste între 18 și 24 de ani este un alt obiectiv al Strategiei Europa 2020. La nivelul UE, este foarte probabil să se atingă ţinta, după ce, la sfârşitul lui 2018, se ajunsese la 10,6 %. România va rata obiectivul propus, înregistrând un nivel ridicat al abandonului şcolar timpuriu, de 16,4%. Un al obiectiv al UE este creșterea la cel puțin 40 % a proporției absolvenților de învățământ terțiar în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani. Obiectivul a fost bifat deja, la sfârşitul lui 2018 procentul fiind de 40,7. România stă prost şi la acest indicator, cu doar 24,6%, fiind ultima din spaţiul comunitar.

Rata de ocupare a forţei de muncă, sub media comunitară

Creșterea la cel puțin 75% a ratei de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este, de asemenea, pe lista de priorităţi a strategiei. În 2018, media UE ajunsese la 73,2 %, iar creşterea la 75 % în 2020 era considerată probabilă înainte de declanşarea pandemiei de coronavirus şi a crizei economice asociate, arată raportul Curţii de Conturi Europene. România se situează sub media blocului comunitar, ea reuşind să atingă un procent de 71,6 abia la sfârşitul primului semestru din 2019. 

În pericol să ratăm ţinta de energie regenerabilă

Majorarea la 24 % a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie este înscrisă şi ea în Strategia Europa 2020, iar atingerea procentului, cel mai probabil, se va realiza. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în Uniunea Europeană a crescut în 2018 până la 18%, de la un nivel de 17,5% în 2017, fiind la un nivel mai mult decât dublu faţă de ponderea de 8,5% înregistrată în anul 2004. În România s-a înregistrat o tendinţa inversă faţă de trendul europen, în condiţiile în care ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a fost în scădere constantă în ultimii ani, coborând de la 25% în anul 2016 până la 24,5% în 2017, pentru ca în anul 2018 să ajungă la 23,9%.

Strategia Europa 2020 prevede creșterea eficienței energetice cu 20% pentru consumul de energie primară. Potrivit Comisiei Europene, România este în grafic și va atinge obiectivul fixat pentru 2020 de eficiență energetică, care înseamnă 43 Mtep, exprimat în consum de energie primară (30,3 Mtep exprimat în consumul final de energie).

Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în 2008 și 2018 și obiectivul în materie de cercetare și dezvoltare din Strategia Europa 2020, pe state membre