Românii, europenii cei mai săraci şi plini de fiţe

Deşi criza nu atrecut, 89% dintre români intenţionează să cheltuie mai mult în decursul acestui an, în timp ce doar 14% dintre aceştia plănuiesc să-şi mărească soldul economiilor, arată studiul Observatoire Cetelem 2011. Acesta indică o diferenţă notabilă între Europa de Est şi cea de Sud. Astfel, dacă cetăţenii din România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia aleg în acest an consumul, cei din Spa­nia, Franţa, Italia, Portugalia, Belgia sau Germania sunt ceva mai re­zer­­vaţi, acordând o atenţie mai mare eco­­nomiilor. Britanicii sunt cei mai preo­­cupaţi să-şi majoreze nivelul eco­­nomiilor, 58% dintre aceştia decla­rând că îşi doresc ca în 2011 să pună mai mulţi bani deoparte.

În ceea ce priveşte categoriile în care europeni vor să-şi crească cheltuielile nu există diferenţe notabile în­­tre români şi ceilalţi europeni. Pe­tre­cerea timpului liber şi călătoriile sunt principalele proiecte pentru eu­ro­peni în 2011, urmate îndeaproape de echiparea şi renovarea locuinţei. Pe poziţia a patra în dorinţele de cum­părare a europenilor, inclusiv ale ro­mâ­nilor, se află telefoanele mobile. Astfel, pentru 50% dintre cei chestionaţi, cheltuielile cu petrecerea timpului liber şi călătoriile sunt o priori­ta­te, în timp ce peste 40% dintre aceştia vor aloca pe parcursul anului în curs bugete suplimentare pentru achi­ziţia de produse electrocasnice, lu­crări de amenajere a locuinţei şi chiar de telefoane mobile. Obiectele de mobilier, echipamentele electroni­ce sau ustensilele pentru grădină se află, de asemenea, în topul prio­ri­tă­ţilor. Există însă modificări mari în ceea ce priveşte percepţia faţă de mărcă. Dacă doar 14% dintre consumatorii europeni sub 30 de ani şi 15% în rândul celor de peste 50 ani, au declarat că achiziţionează întotdeauna aceeaşi marcă, lucrurile stau cu totul altfel în România. Consumatorul român crede în puterea mărcii, 34% dintre seniori şi 23% dintre tineri sunt fideli unui brand.

Procesul de cumpărare nu mai este de mult o decizie spontană pentru consumator, acesta alocând resurse de timp importante pentru o analiză amănunţită a ofertelor din piaţă din punct de vedere calitate-preţ. Tot mai informat, consumatorul tinde să devină „mai expert decât expertul”. „Vânzătorii zilelelor noastre se confruntă cu un consumator extrem de bine informat, care se descurcă singur în găsirea informaţiei de care are nevoie, să compare, să ceară sfaturi şi să ia astfel o decizie bazându-se pe propriile sale cercetări. În contextul în care rata de penetrare a internetului în Europa ajunsese în iunie 2010 la o medie de 68%, peste 90% dintre utilizatori folosesc mediul online pentru documentare”, a precizat Gilles Zeitoun, director ge­neral Cetelem IFN. Potrivit studiului, peste 90% dintre europeni, indiferent de vârstă, alocă în medie o lună de zile perioadei de cercetare proprie. Neîncrezători în discursurile vân­ză­to­rilor, peste 50% dintre consumato­rii europeni au încredere mai degrabă în intuiţia proprie sau cea a aprop­ia­ţilor, în analiza personală desfăşurată pe internet sau în sfaturile prietenilor şi ale familiei.

O achiziţie devine im­portantă pentru bugetul familiei atunci când depăşeste o anumită valoare, diferită de la o ţară la alta. Dacă pentru un german cum­pă­rarea de echipamente necesare uti­lă­rii locuinţei este importantă atunci când preţul de­pă­şeşte valoarea de 768 de euro, pentru un român nivelul de suportabilitate pleacă de la doar 184 de euro. şi în ceea ce priveşte sumele alocate pentru divertisment şi călătorii, românii se numără printre puţinii europeni (ală­turi de cehi şi unguri) care consi­de­ră că un buget cu impact raportat la veniturile totale este de peste 168 de euro. Spre comparaţie, un italian sau un german consideră că alocă re­surse financiare importante dacă va­loarea pachetului trece de 1.018 de euro, respectiv 906 de euro.

 

Salariile au scăzut în februarie
Câştigul salarial mediu nominal brut a fost, în februarie 2011, de 1.944 lei, cu 1% mai mic decât luna precedentă, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.414 lei, în scădere faţă de luna anterioară cu 10 lei (minus 0,7%). Indicele câştigului salarial real pentru luna februarie 2011 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,5%.