Scumpirea gazelor ar scădea factura

Statul francez propune Guvernului României creşterea preţului la gaze ca măsura a eficientizării sectorului energetic, astfel încât la final factura plătită de consumatori să scadă.

Ambasada Franţei a realizat împreună cu Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) un document numit Car­tea Albă a Energiei, pe care cele două instituţii îl propun Guvernului. Acesta ar fi adaptat Strategiei Energetice a României şi normelor europene. În document se spune ca investiţiile sunt favorizate de actualizarea preţurilor la gaze şi electricitate, plata datoriilor şi dezvoltarea unei burse de energie la Bucureşti”.

Potrivit lui Yvonnick David, ad­ministrator al CCIFER şi coordo­na­to­r­ul proiectului Cărtii Albe, dacă Ro­mânia vrea să fie un jucător ener­ge­tic la nivel regional şi european şi da­că autorităţile vor să reducă factu­rile la energie pentru toţi consumato­rii, atunci „trebuie” să aplice soluţiile cuprinse în Cartea Albă a Energiei.

Potrivit unor surse oficiale, grupul francez GdF SUEZ a cerut în dis­cu­ţiile preliminare cu autorităţile ro­mâ­ne liberalizarea preţului la gaze pen­tru consumatorii non-casnici, res­pectiv micile companii care încă au preţ reglementat. Recent, Petrom a propus liberalizarea preţului la gaze pe tot sectorul rezidenţial, iar populaţia să primească doar gaze din producţia internă, ceea ce ar scădea pre­ţul la gaze plătit de populaţie cu 15%. Potrivit surselor, aşa cum este propusă, măsura nu este aplicabilă decât consumatorilor vulnerabili, gră­di­ni­ţelor, şcolilor şi spitalelor, deoarece nu toată populaţia este consumator vulnerabil din punct de vedere social. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, a declarat că distribuitorii E.ON şi GdF SUEZ spun că au pierderi de 700 de milioane de lei nerecuperate din cauza scumpirii importurilor şi că au cerut majorarea preţului la gaze pe acest an cu 25%. Totuşi ANRE nu a permis vreo modificare de preţ la 1 aprilie, aşa cum ceruseră companiile.

În ultimii ani, distribuitorii de gaze au cerut Guvernului în fiecare an creşterea preţului gazelor natura­le, motivând pierderi financiare din cauza tarifelor considerate prea mici. Potrivit lui Iancu, România este în ultimul stadiu înainte de un infringement european deoarece ţara noastră încă practică subvenţii încrucişate între consumatorii casnici şi cei industriali atât la gaze, cât şi la electricitate şi între energia electrică şi cea termică pe de altă parte. Cele zece măsuri sunt grupate pe trei direcţii stra­tegice principale, respectiv îmbu­nă­tă­ţirea eficienţei energetice, crea­rea unei pieţe energetice echitabile şi armonizarea acesteia cu piaţa europeană. Printre măsurile propuse de partea franceză se numără creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi reducerea consumului de energie, cu efecte directe în scăderea valorii facturilor la energie.

Potrivit documentului citat, Ro­mânia poate să creeze un program operaţional prin care să aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, respectiv 359 milioane de euro până în 2013, pentru proiecte privind creşterea eficienţei energe­tice a clădirilor. O altă propunere vi­zea­ză dezvoltarea cogenerării (producţie simultană de electricitate şi căldură). Potrivit proiectului, România este a treia piaţă din Europa în privinţa sistemelor centralizate de încălzire urbană, dar 96% din reţelele de termoficare urbane sunt învechite. România are aproximativ 30 de instalaţii de cogenerare funcţionale, amplasate în cele mai mari 30 oraşe din ţară, şi aproximativ 100 de reţele de termoficare. Francezii au mai propus comasarea instituţiilor care au atribuţii de reglementare în domeniul energiei, respectiv ANRE şi ANRSC într-o singură entitate. Aici, reprezentanta Ministerului Econo­mi­ei, Anca Dobrica, a spus că au­to­ri­tăţile române au altă opinie.